Pandemiada
(Tragicomedia globalismului)
Invocație
Acuma când umanitatea
este silită de sforari
- prin presă, forță și șantaj –
să schimbe ce-i de neschimbat
în rostul ei îndivinat
(crezul străbun cu satanismul
minciuna-n loc de adevăr
și răul public în răspăr),
rugămu-Te, iubit Părinte,
cârmacilor ce-s azi și-or fi
Tu minte să le dai și-obraz,
ca veșnicia-Ți să n-o nege
în tot ce ai făcut și faci
- Detalii
- Scris de George PETROVAI
Rugăciunea de pe muntele Nebo
Iţi mulţumesc, iubit Părinte,
pentru a Tale multe daruri
în lunga mea viaţă,
ce ani numără douăzeci
peste a sutei împlinire,
scurşi ca-ntr-o-nchipuire
prin legea timpului din viu.
Poruncile în zeci de ani
Ţi le-am urmat după puteri
şi-un bun păstor am vrut să fiu
pentru sărmanii mei evrei,
eliberaţi de voia-Ţi suverană
din faraonica robie
- Detalii
- Scris de George PETROVAI
Regatul amintirilor (I)
De-un timp trăiesc ce mi se pare
că este noul început –
am trupul în prezent înfipt
și duhu-ntors înspre trecut,
spre lumea-n care sunt un puști
în casa mică, deșelată,
dar fără seamăn căci eram
părinți și frați întreolaltă.
O văd pe mama cum torcea
la lampa cu fitilul pâlpâind
și-n poală-i cum eu capul mi-l puneam
s-ascult al fusului cânt blând.
- Detalii
- Scris de George PETROVAI
„Lumina care coboară”
Un soare ce te arde pe obraz,
O lumină care nu te amorțește,
Și ai impresia că pe cer
Se vede lumina dulce a Învierii.
Un înger se conturează în lumină,
Pictat dintr-o imagine sublimă,
O rază ce coboară din văzduh,
Cu două aripi ce se duc spre apus.
Lumina se așază în pâlcuri,
Iar în locul lor rămân doar rânduri,
Ca și cum cerul, în tăcerea lui,
Ar picta coroana de pe fruntea Lui
- Detalii
- Scris de Roxana-Gabriela Bogde
Corul îngerilor:
Domnul este pretutindeni,
în ce-a fost şi-n ce va fi;
lăudată-I fie vrerea
prin puterea de-a iubi.
Căci Iubire El se cheamă
şi din ea ne-a zămislit –
cu iubire, de aceea,
de noi este răsplătit.
Lăudaţi şi cîntaţi
şi vă bucuraţi:
Fiul este printre voi,
Lui vă închinaţi!
- Detalii
- Scris de George PETROVAI