Radu UlmeanuOdă

Intră în mare amurgul
și toate în lume curg
iată, plutește pe ape
cuvântul demiurg

intră în mine tăcerea
și cerul e nesfârșit
soarele moare în beznă
noaptea grea a venit

indSună-mä în fiecare seară!
-----------------------------------------
Ți-am spus și izul tău transmitea neuronilor mei curent
pentru un oraș întreg
templu incaș mă înălța menhir,
pe cînd mama mi-o alimentam cu oxigen
din aparatul ce vuia și zdrăngănea ca trenul
spre cătunul tău, unde visam să mă strecor noaptea
pe cînd dormeai acasă și nu prin alte părți ale planetei.

bk1SUFLETUL VERII

Hai să privim în amurg
Disperarea
Şi marea-n ruină,
Pădurea care şi-a apus
Cununea de crengi.
De câte ori ne-npăcăm,
Suntem mai aproape de Dumnezeu.
Hai, vino în sufletul verii –
Vom fi
Precum doi inşi
Aplecaţi tare departe
Şi adormiţi...

moraruBiblioteca (acrostih acroamatic)

Biblioteca este un templu în care
Inițiații rost(ui)esc literele sacre.
Bunăoară, cele scrise pe pergamente,
Libere și irefutabile argumente
Ideii că universul e o idee
Omnipotentă a sinelui, ca o cheie
Tubulară; cât despre cele scrijelite
Eminent în codexuri, erau pentru elite.
Cartea tipărită provoacă voluptatea?!
A celui ce-o citește găsind eternitatea...

carmen 12ZĂPEZI ÎN VISE

Curg pe mine nori zăpadă
vise
gânduri, rătăciri,
fulgi de nea rămân să vadă
cum din iarnă rece
iese
un fior, viscol, trăiri.

Mă rostești ca o chemare
tu,
iubirea mea blestem,
val albastru smuls din mare,