în Casa Domnului

în Casa Domnului,miroase aerul a cer,a tihnă,a liniște deplină,
parfum dumnezeiesc respir,
îmi spăl obrajii cu-aghiazmă sfântă,cristalină
și fruntea mi-o clătesc cu stropi de mir.

smerită,-ngenunchez și-ngân o rugă din Psaltire,
să vindec răni și disperări și agonii aș vrea,
al vieții dar sublim,pe cale,s-adune fericire
și zboruri 'nalte cu străluciri de stea.

implor,cu pioșenie,să mă vegheze,pururi,îngerii lumină,
străjeri să-mi fie,să mă ocrotească,
să-mi coloreze visul cu iz de busuioc și smirnă,
cu grație divină,cărarea vieții să mi-o netezească.



ale gândului ecouri

 

umbre ce înghit lumina,
hulpave și găunoase,
împletesc ziua cu tina
și tăcerile geroase.

zboruri frânte,fără cer
ce doar hău'-mbrătișează,
se răsfrâng în efemer
peste taine ce pictează

...vise,de culoare-orfane
și ecouri sângerânde
dintr-un timp trecut,ce doare,
osândit de necuvinte.




descânt iubirii

când liniștea picta-va zorii cu lumina-i caldă,
vom fereca tăcerea-n ecouri îngerești de simfonii,
pe chipul zilei,contura-vom vise ce se scaldă
în cânturi dulci și tandre,duioase melodii.

vom despleti de notele iubirii
romanțe triste ce oftează-n necuvinte,
culoarea blândă-a răsăritului o vom reda privirii,
din doruri noi,vom recompune aducerile-aminte.

în amalgam de tonuri și nuanțe sidefii
gândului,nuferi,vom desena sub pleoape,
descânt iubirii,imbrățișat de fluturi și surâsuri,mii,
edenice atingeri,din raiul dimineții,pe senine ape...