Edi(c)torial

„Ambasadorii Maramureşului” şi (i)lumina…

„Ambasadorii Maramureşului” şi (i)luminarea unui spaţiu binecuvântat de Dumnezeu

În Cartea a V-a din Tusculanae Disputationes Cicero sublinia ca aparţinându-i poetului Marcus Pacuvius de-acum...

Continuare

Opiniuni

Hortensia Papadat-Bengesc…

Hortensia Papadat-Bengescu, tânăra educată la pension care a îngrijit mai apoi în gară soldaţii răniţi. Ulterior a devenit una dintre cele mai mari scriitoare

La 8 decembrie 1876, s-a născut scriitoarea Hortensia Papadat-Bengescu. Ea avut o contribuţie importantă la...

Continuare

Mărțișorul a fost înscris…

Mărțișorul a fost înscris în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO

Comitetul Interguvernamental al UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a votat, la 6 decembrie 2017...

Continuare

Institutul Cultural Itali…

Institutul Cultural Italian, expoziție de pictură, Vitalie Butescu

Întotdeauna privești Venețiile lui Vitalie Butescu cu alți ochii. Expoziția de la Institutul Cultural Italian...

Continuare

Traditii

Obiceiuri nupțiale d…

Corina Isabella Csiszár

Obiceiuri nupțiale din Maramureș

            Méréu tinerii în șăzători, la gioc, la nunți. Și demult băieții îmblau la fete...

Continuare

Obiceiuri tradiţiona…

Corina Isabella Csiszár

Obiceiuri tradiţionale româneşti între trecut şi prezent în Banatul de Munte

Cornii de la Eftimie-Murgu/Rudăria, Caraş-Severin

    Lunea Cornilor este un obicei străvechi, cu origini...

Continuare

Tămăduitoarele de la…

Corina Isabella Csiszár

Tămăduitoarele de la Oncești

Sătenii din comuna Oncești de pe Valea Izei, se află într-o permanentă legătură  cu  Divinitatea...

Continuare

Interviu

CENTENARUL MARII UNIRI: M…

CENTENARUL MARII UNIRI: Mai avem un an, oare mai putem cârpi câte ceva, sau "ascundem gunoiul sub preş"?

“Cine moare de grija Centenarului” – pune o întrebare Prof. Dr. Alexandru Diaconescu de la Facultatea de Istorie a Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca. Își răspunde singur că nu sunt prea mulți...

Continuare

O întîlnire memorabila cu…

O întîlnire memorabila cu poetul N. Dabija

Intram pentru prima dată în sediul redacției'' Lit. şi arta''. Dezorientate , neştiind care uşă s-o deschidem, vorbeam cu fiica în şoaptă. Căutam să depunem lucrarile pentru   "Concursul de creație...

Continuare

Cum e să fii preşedintele…

Cum e să fii preşedintele filosofilor lumii? Mircea Dumitru: ''Şi pentru mine a venit ca o foarte mare surpriză. Nu pot să ascund că e o mare cinste care mi s-a făcut''

Cum e să fii ales preşedintele filosofilor lumii? „Aşa cum spuneţi dumneavoastră sună ca fiind ceva mult mai mare decât în realitate", răspunde Mircea Dumitru, rectorul Universităţii din Bucureşti.
Săptămâna...

Continuare

Posta redactiei

Ambasadorii Maramureșului

Ambasadorii Maramureșului

Noul număr al revistei eCreator „ Ambasadorii Maramureșului” va fi lansat luni, 18 decembrie 2017, la ora 11 în Sala de conferințe a Complexului hotelier...

Continuare

CRĂCIUN ÎN MARAMUREȘ, EDI…

CRĂCIUN ÎN MARAMUREȘ, EDIȚIA A IX-A

18 decembrie, ora 16:00 – Vernisajul expoziţiei de fotografie – document etnografic, „Crăciun în Maramureş” în holul Palatului Administrativ organizat de Centrul Județean pentru Conservarea...

Continuare

Cărți în limba română, de…

Cărți în limba română, de la elevii bucureșteni pentru copiii români din afara granițelor țării

Elevii din București donează carți în limba română copiilor români din afara granițelor țării.
         Proiectul a debutat la şcolile din sectoarele 1, 2 şi...

Continuare

Critică literară

Prev Next

CONTEMPORAN CU ISTORIA

Nicolae Dina

CONTEMPORAN CU ISTORIA

Descinzând dintr-un sat teleormănean, Papa (Brebina), actualmente fiind cetățean al orașului-stațiune Govora, unde este profesor al Liceului Tehnologic, scriitorul Ion Drăghici a cochetat cu muzele încă din timpul studiilor liceale (ca elev al Liceului Pedagogic din Turnu-Măgurele, absolvit în anul 1975), participând activ și furtunos la dezbaterile cenaclului literar din municipiul de la Dunăre, fapt pentru care a fost numit „premiant…nu numai la carte…, ci și printre cei care se visau poeți” (Constantin T. Ciubotaru).

Continuare

Structura fulgilor de zăpadă

Ștefan Ioanid

Structura fulgilor de zăpadă

Nu am înţeles, niciodată, prea bine legătura ocultă dintre un spaţiu geografic şi stilistica psihică şi culturală emergentă, tipică acestui topos. Nici măcar atunci când Henri Coandă (om de ştiinţă, care va să zică, deci căruia nu i se puteau contesta rigoarea sau minima raţiune suficientă), în discursul său din Aula Facultăţii de Drept şi Filozofie, prilejuit de acordarea titlului de Doctor honoris causa al Universităţii din Bucureşti, în 1973, demonstra (am fost martor), cu diapozitive proiectate pe un ecran, că între structura fulgilor de zăpadă care cad pe un anumit teritoriu, semnificativ geografic (Tibetul, bunăoară, sau Maramureşul) şi stilul cultural, îndeosebi arhitectonic, există un izomorfism evident. Asemănarea era izbitoare.

Continuare

Eugen Evu: Poeme medicinale

Mioara Bahna

Eugen Evu: Poeme medicinale

După cum se anunţă chiar prin titlu, volumul de versuri al lui Eugen Evu, Poeme medicinale – Editura DACIA XXI, Cluj-Napoca, 2011, apărut în colecţia POEŢI CONTEMPORANI –, este o carte care vizează o terapie pentru partea, totuşi, incurabilă a fiinţei, sufletul, fiindcă poemele sale sunt medicinale, cu proprietăţi, deci, de medicament!
         Cu o structură eterogenă la nivel prozodic – scrise în vers clasic, dar şi modern, aducând, în acelaşi text uneori, rime, asonanţe şi versuri libere –, poemele se deschid cu Asompţiunea (titlu care va reveni), „ridicarea la cer”, sugerându-se că, în cele din urmă, salvarea / mântuirea omului poate veni cu adevărat doar prin îndreptarea către înalt – a ochilor, a gândului –, cu alte cuvinte, prin revenirea la credinţa adevărată: Apogeul fiinţei ca minune / Învierea prin Asompţiune. A nu se înţelege însă că e o carte cu tentă religioasă!

Continuare

Căutându-și Itaca – George G. Asztalos: mi se ulise

Mioara Bahna

Căutându-și Itaca – George G. Asztalos: mi se ulise

Din afară, pentru cine nu-l știe sau nu i-a citit poeziile, George G. Asztalos pare un ins sobru, sever, un introvertit, preocupat doar de problemele grave ale vieții, ale lumii… Și poate că așa și este, fiindcă poezia sa, scrisă într-un limbaj colocvial, oprindu-se nu atât la aspecte spectaculoase ale realității, cu efecte asupra vieții tuturor, ci, îndeosebi, la detalii ale banalului cotidian – de ieri sau de azi –, într-o tentativă de aparentă demitizare a ceea ce au construit generații de poeți înainte (în primul rând, dragostea, moartea…), nu face altceva decât să reveleze laturi sine qua non pentru completarea unui soi de puzzle al cotidianului,  dintr-o perspectivă inedită, poetul raportându-se ironic și autoironic la ceea ce receptează și, mai ales, transmite.

Continuare

Între apolinic şi dionisiac – Adrian Suciu: Mitologii amînate

Mioara Bahna

Între apolinic şi dionisiac –  Adrian Suciu: Mitologii amînate

Contestată sau nu, ca idee, o antologie are cel puţin o latură pozitivă: dă o imagine, fie şi aproximativă a evoluţiei scriitorului, aspect la care se adaugă, în cazul în care selecţia este realizată chiar de acesta, şi o perspectivă asupra capacităţii lui de autoevaluare.
    Acum, în privinţa antologiei lui Adrian Suciu – Mitologii amînate, Editura Herg Benet, Bucureşti, 2011 –, aceasta cuprinde, mai întâi, câteva date biografice şi bibliografice ale scriitorului (n. 1970, Năsăud; debut, 1990, în Tribuna, Cluj; autor de proză şi poezie, cu „numeroase premii naţionale şi internaţionale, inclusiv premii ale Uniunii Scriitorilor şi ale unor reviste importante”; tradus în cinci limbi) şi o selecţie de texte din volumele E toamnă printre femei şi în lume – 1993; Singur – 1996; Nopţi şi zile – 1999; Viaţa fără urmări – 2010, însoţite de prefeţele aferente, avându-i ca semnatari pe Mircea Zaciu, Ion Pop, Alexandru Cistelecan şi Daniel Cristea-Enache.

Continuare

Sensul cuvintelor

Cristian Gabriel Moraru

Sensul cuvintelor

În literatura creată de scriitorii români din diaspora reverberează întotdeauna sentimentul dorului aprig de țară. Cuvintele limbii natale, în care te simți întotdeauna acasă, sunt mijlocul prin care este redată și/ sau reconfigurată realitatea și constituie un portal magic prin care, dacă îți iei inima în dinți să treci, poți accesa emoțiile, sentimentele și gândurile cele mai profunde ale eului scindat de criza înstrăinării.
Poezia se naște de regulă în contextul trăirii, la un nivel cu mult mai complex decât am putea să anticipăm la prima vedere, a evenimentelor și a alegerilor făcute care ne definesc viața.

Continuare

Geometriile sinelui poetic

Cristian Gabriel Moraru

Geometriile sinelui poetic

Structurată tripartit, cartea Geometriile spațiului (Baia Mare, Ed. Ceconi, 2017, colecția „eCreator”, nr. 10), postfațată de criticul Ioan Romeo Roșiianu, constituie un súmmum al creației poetului sibian Nicolae Vălăreanu Sârbu, care locuiește „în miezul din amiaza cuvintelor/ și-n ochii cutezători să vadă adâncul”. (p. 8).
În primul ciclu de versuri, intitulat sugestiv Căutătorii de lumină, surprindem, rând pe rând, diferite stări ale ființei: starea de liniștire odată cu acceptarea lui Dumnezeu:

Continuare

 

Poezie

Prev Next

Poezii de Andreea Virtic

Andreea Virtic

Poezii de Andreea Virtic

Scrisoare pentru suflet

Mi-e frică.
Mi-e frica de privirea ta care tot timpul mă făcea să mă pierd.
Ochii tăi?

Continuare

Poezii de Mihaela Oancea

Mihaela Oancea

Poezii de Mihaela Oancea

Nuferi lunari

Ivită din adânc,
femeia care ține în frâu fiara stacojie
cu șapte capete și zece coarne
se pierde treptat
în măruntaiele prăpastiei de antracit.

Continuare

Poezii de Sorin Robert Baicu

Sorin Robert Baicu

Poezii de Sorin Robert Baicu

Noi...și atât !

Stăteam în strada plină de noapte,
Întrebând zăpada de e bine să zbor,
Fulgii cădeau cuminți peste șoapte,
Așteptam un semn din timpul viitor.

Continuare

Poezii de Adrian Suciu

Adrian Suciu

Poezii de Adrian Suciu

EVANGHELIA DUPĂ SUCIU
CAPITOLUL I
Mi s-a arătat un bătrîn alb și a zis: Șezi și scrie
o Evanghelie pentru nimeni! I se va da foc
în zilele de odihnă, va încălzi ciolanele unora
și nu va lăsa nicio urmă.

Continuare

Poezii de Claudiu Ciobanu

Claudiu Ciobanu

Poezii de Claudiu Ciobanu

Dar oare cât a mai trecut?

Te-ai îndepărtat la fel ca o umbră
Și te-ai topit undeva-n trecut,
Însă te-arăți din nou astăzi
Sub chip de smoală și-n urlet de lup.

Continuare

 

Proză

Prev Next

INELUL

Mihaela Rascu

INELUL

Mădălina se juca cu păpuşile în dormitorul părinţilor, nederanjată de pregătirile febrile pe care aceştia le făceau pentru a merge la nuntă.
- Nu-mi pun, dragă, nici o cravată, nu mă pregătesc de spânzurătoare!
- Nu se poate, Gigi, uite, una care se potriveşte cu rochia mea!
- Nu puteai să-ţi alegi altă rochie? Parcă fac reclamă la portocale!

Continuare

MUZA

Mihaela Rascu

MUZA

- Neaţa bună, dom’ pescar, cu cârligu’-n buzunar!
- Mă Poetule, decât să stai şi să tai frunză la câini, mai bine te-ai apuca de-o treabă!
- Să stau pe baltă şi s-aştept peştele ca mata?
- Orice, Poetule, numai să pui mâna şi tu pe ceva!
- Aştept muza, dom’ pescar, dacă nu mă găseşte acasă?

Continuare

CAMPIONUL

Mihaela Rascu

CAMPIONUL

Balonul imens care acoperea bazinul, devenise neîncăpător pentru furnicarul de oameni care se formase înainte de începerea competiţiei. Înotători de toate vârstele, aşteptau grupaţi sub însemnele fiecărui club să fie chemaţi la start de vocea efervescentă a unui crainic ascuns în spatele panourilor publicitare. Reporterii, cameramanii, ziariştii, organizatorii şi toţi cei care se plimbau în voie de-a lungul bazinului olimpic, păreau străini de emoţiile părinţilor înghesuiţi în spatele cordoanelor grele care delimitau zona de acces la linia de start, precum vitele într-un ţarc.

Continuare

Între mititei și dor de casă

Letitia Vladislav

Între mititei și dor de casă

În sat n-am mîncat niciodată mititei. Nici la Maialul din Simeria, nici sus, la Restaurantul Cetății din Deva. Împreună cu ciorba de burtă și mujdeiul erau, în ochii mei, de pui de ardelean, ceva rezervat Regatului.Ce era pentru un foltean Regatul în acei ani de mizerie și frumusețe ? Întîi era Ardealul. După el veneau Banatul și Maramureșul. De ce ? Pentru că pe-acolo aveam neamuri. Mai era Ungurimea. De neatacat în ochii mărușii Ilonka. Moldova, despre care nu se vorbea niciodată. Știam unde era. Și că la mîini li se spunea ”dînsele”. Ștefan cel mare. Prutul. Și gata. Restul era, pentru noi, Regatul. ”Ăștia stau cu ochii pe noi, regățenii...”cum se vorbea la cooperativă.

Continuare

Profesorul

Codruț Radi

Profesorul

Dincolo de întâlnirile întâmplătoare prin Sinaia anilor ‘90, în noua eră culturală, promiţătoare dar nu prea,  am ajuns în apropierea Profesorului odată cu descinderea la cenaclul Lucian Blaga din oraş. De ce Lucian Blaga, când pe aici s-au perindat  şi s-au format o sumedenie de personalităţi culturale româneşti, n-am înţeles niciodată. O alegere conjucturală, s-a motivat la un moment dat, poate chiar de către persoana distinsă şi sobră, şarmantă totodată, faţă de care am resimţit mereu un sentiment de inferioritate, invariabil stânjenitoare, a elevului novice în faţa profesorului atotştiutor. Profesor care avea să devină, mai repede decât afectivitatea însăși, mentorul meu, covârșitor determinant în alegerea  unui drum artistic pe care să pot hălădui, încă.

Continuare

 

Teatru

Prev Next

„GENERALII GENERALILOR” sau „MERCI, BERT…

Victor Cilincă

„GENERALII GENERALILOR” sau „MERCI, BERTHELOT!” sau „RĂZBOIUL SE AMÂNĂ!”

PERSONAJE:
- VOCI PRINCIPALE:  * Berthelot, general * Godeaux - bucătar * Paul Rollet - ordonanţă * Averescu - general * Maria Alexandra Victoria de Saxa-Coburg şi Gotha - mare prinţesă a Marii Britanii şi Irlandei, fiind nepoata reginei Victoria, regina României *  Grădişteanu - senator   - VOCI SECUNDARE: * Foch, general * Mathilde * Monsieur Coton * Căpitan Pirounet * Tartelin * Nanette * Ţăţica * Moş Miluţă * Căpitan Costescu
* Ziaristul * Gazetarul
* Alte voci

Continuare

E U R O P A PE DE ROST

Victor Cilincă

E U R O P A PE DE ROST

PERSONAJELE:
Adam, un bărbat la vreo cincizeci de ani, care pare însă mult mai bătrân, îmbrăcat în haine vechi şi mototolite, dar mereu cu o pălărie pe cap.
Omul Cunoscut, probabil pensionar, îmbrăcat în pufoaică, cizme de cauciuc, bască. Este neras şi are veşnic un chiştoc între buze.
Copilul Nimeni, un tânăr retardat, aproape copil, îmbrăcat cu lucruri care i-au rămas mici, lăsându-i antebraţele şi pulpele goale.

Continuare

DULCEŢURI ŞI OTRĂVURI sau D´ALE CARAGIA…

Victor Cilincă

DULCEŢURI ŞI OTRĂVURI sau  D´ALE CARAGIALELUI

PERSONAJE (în ordinea intrării în scenă):

JEAN GEORGES POPESCO (ION GHEORGHE POPESCU)  –  studinte  la Drept
FRAULEIN GOETHE – o ospătăriţă nemţoaică tânără
HERR DIREKTOR – fost director al Teatrului Naţional Bucureşti; acum rentier, la 60 de ani, moştenitor al Mumuloaiei, meloman
CELLA  – pianistă, 25 ani

Continuare

 

Eseistică

Prev Next

În memoria lui Ovidiu...

Iacob Cazacu-Istrati

 În memoria lui Ovidiu...

              “Fără picătura de nebunie, geniul rămâne în scutecele talentului.” (Vasile Ghica)
        Când am primit mesajul de la Luminița, fiica  mai mică a prietenului meu Ovidiu Creangă, originar din Vărzărești, sat cam la vreo 60 de kilometri de Chişinău am rămas trăsnit de prima frază: " Azi noapte s-a stins din viață tata. S-a bucurat de viață așa cum a fost, restransă într-o mică colivie, pană în penultima zi.

Continuare

Rompetrolistul culturii – Smenurile politico-financiare ale prea-moralului Liiceanu

INP

Rompetrolistul culturii – Smenurile politico-financiare ale prea-moralului Liiceanu

Un capitol exploziv nu a mai apărut, din motive neștiute, în recenta carte a liberalului Dan Radu Rușanu, ”Mai sunt judecători la Berlin”, în care acesta a așternut pe hîrtie momente din viața sa. Din fericire, capitolul respectiv a ajuns, totuși, azi la cititori, cu întîrziere, grație fostului procuror Marian Nazat, care îl prezintă pe blogul său, cu acordul lui Rușanu.
E vorba de dezvăluiri năucitoare despre felul cum profesorul de morală al clasei politice din ultimii 27 de ani, Gabriel Liiceanu, a apelat la șmenuri ordinare, prin intervenții politice pe firul scurt, pentru a-și rezolva probleme financiare severe.

Continuare

Constituţia din Transilvania care i-a marginalizat pe români mai bine de 150 de ani

DN

Constituţia din Transilvania care i-a marginalizat pe români mai bine de 150 de ani

La 4 decembrie 1691 Leopold I (1658 - 1705), rege al Ungariei, al Boemiei şi împărat al Imperiului Habsburgic, emite actul Diploma Leopoldină, prin care se instaura dominaţia habsburgică în Transilvania.
Prin acest document s-a menţinut sistemul bazat pe cele trei naţiuni privilegiate şi pe recunoaşterea celor patru religii „recepte”, românii fiind în continuare excluşi din viaţa politică, iar confesiunea ortodoxă rămânea marginalizată. Diploma Leopoldină a ţinut loc de constituţie a Transilvaniei un veac şi jumătate, până la revoluţia din 1848 (până în martie 1849).

Continuare