Gândul realizării unul număr special de revistă închinat în întregime debutanților din acest colț de țară m-a bântuit de multă vreme.
Fac parte din rândul celor care nu și-au uitat începuturile, iar aportul unor nume ca Geo Bogza, Eugen Barbu...
Pe pământurile vechii Moldove. Reiese clar și trist dintr-un op de Chișinău. Ce spune povestea de iubire a doi tineri dintre Prut și Nistru în timp de război. Supuși de...
ContinuareEditorialul semnat de Iulian Chivu ”APUD CURAE, DE LIBRI” face referire la inflația de cărți apărute în ultimii ani, la valoarea lor îndoielnică, la faptul că se procură cărți de...
ContinuareCând ziaristu` Jean Dumitrașcu era manager al filarmonicii urbei, l-am tot pisat să-nființeze și-un departament de profil. Ferm convins că și pe aici sunt melomani în domeniu. N-a dat...
ContinuareTelegrama
Prima săptămâna după Lăsatul Secului este cunoscută, în calendarul popular, drept Săptămâna Curată, o perioadă...
ContinuareIoana Matei
Să oferi flori femeilor dragi din viața ta este cel mai frumos gest pe care...
ContinuareInga Iamandii
Nu putem accepta noi ca femei, care dăm naștere unei noi vieți, ființe iubitoare și...
ContinuareInterviu cu poetul NICOLAE DABIJA,
deputat de Chișinău, directorul revistei „Literatura și arta”
- șapou/ intro –
Eu aș compara efortul intelectualilor basarabeni cu acela al zidarilor de...
„Mă extaziez în faţa necuprinsei bucurii a mişcării şi apartenenţei omului la infinit. „
ContinuareAm cunoscut-o pe doamna Valentina Geambașu (și am început să iubesc versurile dumneaei) cu ocazia participării la Cursul de Televiziune, organizat în cadrul Școlii Populare de Arte și Meserii, Pitești...
ContinuareÎn urmă cu mai mult de 600 de ani, cineva a împăturit cu atenție, a sigilat și a trimis o scrisoare care nu a ajuns niciodată la destinatar. Acum, oamenii de știință au „deschis digital”...
ContinuarePrimăria Capitalei prin Biblioteca Metropolitană București anunță rezultatele Concursului de creație literară „Lumea de mâine”, organizat în parteneriat cu Inspectoratul Școlar al Municipiului București. Concursul ajuns la a doua ediție face parte din categoria activităţilor...
ContinuareRomanul Tatianei Țăbuleac Vara în care mama a avut ochii verzi apare în martie în traducere germană și poloneză.
Ediția germană apare în traducerea scriitorului Ernest Wichner, la Editura Schoffing & Co. Ernest Wichner...
Nicolae Dina
Nu mai surprinde faptul că, de ani buni, Stan V. Cristea și-a dedicat preocupările unor lucrări aproape exhaustive privind viața literară românească, publicând dicționare, culegeri de cronici, studii biobibliografice referitoare la personalități ale literaturii și culturii românești ale căror viață și operă sunt legate de județul Teleorman. Unele dintre acestea au apărut în câte două ediții, ca să nu mai vorbim despre lucrarea privind legăturile lui Mihai Eminescu cu Teleormanul, a cărei a patra ediție, „Eminescu și Teleormanul. Un caz pentru istoria literară”, a apărut în anul 2020 și care se vrea o cercetare mult mai bine articulată, cu revizuiri și adăugiri, a celor de dinainte, aspect evidențiind, o dată în plus, faptul că autorul, exigent cu sine însuși și perfecționist, nu întrerupe cercetările asupra unui subiect, le continuă cu aceeași acribie pentru asigurarea exhaustivității, reluând subiectul cu aceeași rigoare și probitate profesională, calitățile de bază ale unui istoric literar exemplar.
ContinuareCristian Gabriel Moraru
După debutul editorial cu volumul În umbra pajurii (Editura Ecreator, Baia Mare, 2019), Mihaela Chițac ne surprinde cu noua sa izbândă aflată sub semnul poeziei.
De astă dată, ne propune un volum mult mai omogen decât primul, și anume, Sub semnul Ursei, unde, asemeni unei vrăjitoare a cuvântului, își trage puterea din magia elementelor naturii (cer, apă, aer, foc, pământ), cele cinci cicluri de versuri care compun cartea chiar așa intitulându-se: I. Magia Cerului; II. Magia Apei; III. Magia Focului; IV. Magia Pământului; V. Magia Aerului.
Titlul volumului face aluzie la una dintre cele 48 de constelații identificate încă din Antichitate de astronomul și geograful Ptolemeu, care a fost amintită în cântul al XVIII-lea al Iliadei lui Homer: „Cloșca cu puii, Hiadele și Orionul/ Cel luminos, ba și Ursul, ce-i zice și Carul cel mare”, atunci când se face descrierea scutului eroului grec Ahile, și chiar în Sfânta Scriptură: „El (Dumnezeu, n. n.) a făcut Ursa-Mare, Luceafărul de seară și Raliţele și stelele din ţinuturile de miazăzi.” (Iov, 9: 9).
Nicolae TOMA
O nouă carte apărută la Editura eCreator din Baia mare, cu titlul „Sub semnul ursei”, semnată deMihaela Marilena Chițac, mi-a tras atenția prin faptul că autoarea continuă cu același stil poetic, cu care s-a remarcat în volumul anterior, apărut la aceeași editură.
Vreau să scot în evidență un model poetic pozitiv, în opinia mea, un autor când ajunge să-și înțeleagă și să-și accepte stilul poetic, care îl reprezintă cel mai bine, scrie mai organizat și așează poemele în cicluri poetice.
Autoarea ne propune cicni grupaje: Magia cerului, Magia apei, Magia focului, Magia pământului și Magia aerului.
În grupajul „Magia cerului”, nu pot să nu remarc că poemele parcă au fost creeate să fie recitate în public, respectă o respirație specifică marilor oratori din agora antică, întâlnită în special la cele două vechi civilizații, greacă și romană.
În primul poem „1. Dar”, mesajul este fără nicio îndoială, spun eu, foarte clar.
Ică Sălișteanu
Motto:
"Dumnezeul meu, Dumnezeul meu
pentru ce m-ai pedepsit
să duc pe umeri la nesfîrșit
o cruce cu vîrf de creion?"
Costel Stancu
Damnat și pedepsit să trăiască "ca o dansatoare împușcată-n picior" în locul unde nu poți trăi decât dând vina pe Dumnezeu și la fel ca "fiul durerii plătit cu arginți" încearcă să plătească "prețul îndoielii cu monedele urmelor", Costel Stancu pretinde că iubește "lucrurile palpabile".
Da, o face numai aparent fiindcă viața lui este un vis perpetuu, pe care-l trăiește între fericiri și disperări necontenit repetate, nemulțumit că nu poate înzestra, ori de câte ori vrea, pipăitul cu văz.
Atunci când încearcă o face cu "ochiul din palmă" și ne introduce într-o lume a poeziei fără egal unde naiadele îi memorează stihurile pentru urechea Euterpei cu scopul precis de a o uimi.
Ică Sălişteanu
Motto :
„Şi acum rǎmân acestea trei:
credinţa, nǎdejdea, dragostea.
Iar mai mare dintre acestea este dragostea.”
I.Corinteni 13:13
EMILIAN MARCU, parcă uimit de marea ispravă pe care a comis-o cu " Tobele mute ", a realizat că n-a epuizat (consumat) povestea satului Ivanovca şi s-a hotărât s-o continue, luându-se la întrecere cu sine însuşi, şi zămisleşte capodopera "TĂRÂMUL INOCENŢILOR " (apărută la editura Princeps Multimedia Iaşi în 2017) şi care în 2019 a primit premiul "Ion Creangă" al Academiei Române.
Cartea este animată de aceleaşi personaje, ca în "Tobele mute", rolul principal revenindu-i lui Saşa Ilici Ostafiev, celelalte personaje apărând ca flash-uri din memoria lui Saşa Ilici care încercând să-şi apere câinele (tovarăşul devotat) de furia ursului, cade într-o râpă unde a fost "găsit de oamenii aceia ciudaţi, care vorbeau o limbă necunoscută lui" şi traumatismul suferit îl duce la graniţa dintre viaţă şi moarte.
Ică Sălişteanu
Motto:
" Bǎtrâne, iar te amǎgeşti cu vise de iatac
ţi-aratǎ din splendoare cadâna doar un crac
şi-n toi de zaiafet, petrecere destrǎbǎlatǎ ,
Ianache se desfatǎ ...Costache, altǎdatǎ..."
Constantin (Ticǎ) Ardeleanu
Constantin (Ticǎ) Ardeleanu este omul care respirǎ creaţie literarǎ într-un mod atât de personal încât îşi trǎieşte viaţa zilnicǎ uimit şi uimind , încercând sǎ-şi "bandajeze" rǎnile rǎmase deschise din adolescenţǎ şi tinereţe când sfǎtuit şi aproape silit sǎ trǎiascǎ numai îndatoriri şi sǎ-şi reprime exuberanţa şi nesǎbuinţa lucrurilor şi faptelor specific vârstei, fapt care ulterior l-a înzestrat cu o sensibilitate sufleteascǎ ,aproape maladiv de poeticǎ ,pe care şi-o înǎbuşǎ cu alte genuri literare, parcǎ speriat de reacţia în lanţ pe care i-ar pricinui-o abandonarea în reverie poeticǎ a stǎrii în care îşi trǎieşte clipe speciale, camuflate în ironii tip fumigenǎ.
Ică Sălişteanu
N-a fost niciodată “domniṣoara Nimeni”, a fost doar un sculptor miop care n-a ṣtiut să-ṣi preţuiască ṣi să-ṣi pună-n valoare muza, fiindcă n-a avut stofă de Pygmalion, să întrevadă o Galatee (nu o “domniṣoara Nimeni”) pe care, probabil, nu a meritat-o.
Dar nu despre artistul-sculptor neizbutit (în sensul de Pygmalion) facem vorbire, ci despre poezia fermecătoare a Florentinei Loredana Dalian, o autentică “domniṣoara Cineva”, “domniṣoara Poezie”.
S-a născut special pentru a încălţa condurii împerecheaţi de un prinţ chipeṣ, capabil să remarce (sesizeze) dincolo de straiele de cenuṣăreasă, femeia frumoasă (care este poeta Florentina Loredana Dalian).
N-a rămas multă vreme “desculţă” ṣi a alergat “mai departe prin lanul de grȃu / cu gȃndul la vremea / cȃnd va fi ṣi ea mare”, ca să înţeleagă “cum nu te mai încap visele intrate la apă”, cȃnd după “alegeri haotice” înţelege că-i inutil să mai dea “doi bani pe inocenţă”, care oricum urma să fie pierdută ṣi îṣi lasă viaţa să-ṣi continue cursul, să facă posibilă întȃlnirea anotimpurilor (care “nu se întȃlnesc” niciodată), ṣi să afle că “sărutul are (avea) gust de cireṣe amare”, mai ales atunci cȃnd “în inimă (ne) ticăiau depărtările / ca un ceasornic vechi prea...
ALE TRIF
Petale
Le ard fluturi în orbite,
plouă-n cruce și cuvinte
parietalelor schelete
sunt chemări la locul verde.
Îmi ard fluri în orbite
și la coc, ascunse-s ac,
li-s petalele, iubite,
în iatac la mine zac.
În funebru cânt desfac –
pleata rară de postav.
Ica Gaftone
Recunoștință
Recunoștință, celor ce m - au ajutat
În drumu-mi greu
Al ăstei vieți, ce mi a trecut
Si ce va fi să fie
În așteptare am trăit
Și mai mereu, in grabă
Dar prea puțin am realizat
Din visele ce le am visat
Pe cand eram tânără fata
ALE TRIF
Post cu tăcere
Ale lunii hipnoze aleea ațintea
cu lumina ofilită-n vânturi gri,
cusută-n cioburi, ața pieptului
mi-a-negrit amintirea
și tot căutând pupila
a spart polenul pe câmpii.
Și țineam postul tăcerii,
când risipeam aleei priviri,
Daniela Micu
Parfum de primăvară
Când m-am născut întâia oară
Cred că era o zi de primăvară
Căci lutul ce-mbracă trupul meu
Are părți ce-nmuguresc mereu.
***
De atunci continui să mă nasc
Prin gânduri ce nu se opresc
Şi când vine somnul noaptea,
Sufletul cunoaşte eternitatea.
ALE TRIF
De lut
În egou n-am-ncăput,
te-am făcut din neavut.
Pictat, udat,
ca din harvuz,
la uscat
să ieși obtuz...
Iar un volic, o mătreață
ninse iarna în câmpie,
cârmuind în plâns, stafie
adunată-n chip de lut,
stinsa lacrimă de față
a creat-o din impuls
Roxelana Radu
Motto: Lele de la Orăștie/ Cu catrință și cu ie/ Și ce maică-ai mai avut/ De-așa mândră te-o făcut.
"...Mno, așa să știți, că am trăit vremuri grele, era grea viața sub comuniști, nu aveam de nici unele, eram săraci, condițiile de muncă erau grele...iar acum, în anii bătrâneții suntem bolnavi, uite vin să iau apă de-aici de la izvorul ăsta, că-i bună pentru tăt felul de boli și beteșuguri...! Apăi mereți cu bine și s-aveți bună înțelegere și sănătate!"
Bătrâna care ne vorbește așa de frumos se odihnește pe-o bancă, lângă izvorul despre care spune că are puteri tămăduitoare. Nu știu cum și de unde a apărut, suntem lângă vestitul lac cu nuferi din Arboretumul din Simeria, admiram florile de nenufar (vorba poetului) când ne-a apărut brusc în fața ochilor și a legat o conversație. Ne-a povestit despre viața grea din vremea comunismului, despre cum s-a distrus tot în Simeria după '90 și, de la înălțimea vârstei sale, ne-a dat tot felul de sfaturi bune, pe care nu le-am uitat nici până astăzi.
Roxelana Radu
Motto: " Să vizitezi Maramureșul e ca și cum ai intra într-o poveste, sau ai păși înapoi în Europa medievală."
(The Telegraph, 2013)
În localul cochet și curat din micul orășel aflat pe malul stâng al râului Buzău, ne-am adunat câțiva prieteni în jurul unei mese, ne-am dezlegat baierile inimii și râdem zgomotos, povestim cu poftă și ne amintim despre tot felul de istorii și lumi demult trecute. Afară e o zi grozavă de februarie cu pretenții de primăvară, soarele încălzește toată suflarea, și brusc înțelegem frumusețea uitată a vieții - sporovăiala fără grijă lângă o sticlă de vin, sinceritatea prieteniei, bucuria revederii, și slalomul printre idei care ușor-ușor se transformă într-un veritabil brainstorming.
Discuția e aprinsă, subiectul e unul generos - regizori și filme celebre, convivii mei sunt parteneri redutabili de discuție, niște boemi "cu ștate vechi" (cum spunem noi, românii) în cultură/carte/cinematografie/scris, ...ce mai tura-vura, ascult fascinată tot ce se discută!
Roxelana Radu
Motto:
"La obârşie, la izvor
nici o apă nu se-ntoarce,
decât sub chip de nor.
La obârşie, la izvor
nici un drum nu se întoarce
decât în chip de dor."
( Lucian Blaga)
Pe măsuța soioasă de pe trotuar, lucind de stropii de grăsime scurși de-atâta amar de vreme din tot felul de mâncăruri, au poposit două castroane aburinde, cu vestita ciorbă rădăuțeană. Că, deh... am venit tocmai pân' la Rădăuți și putem pleca fără s-o gustăm chiar aici, la ea acasă?!?
Vremea-i rece, suntem în sfârșit de Gerar, afară e-un frig de ne ies aburi din gură și se amestecă prietenos cu aburii din ciorbă.
E drept că ne-a luat ceva timp ca să găsim localul cu "zeama" cea vestită, dar căutarea ne-a prins bine, căci în felul ăsta am putut vedea orașul, străbătându-l la pas.
Roxelana Radu
Motto: "Toamna trece și ne aduce aminte de respectul pe care îl datorăm."
(YOKO ONO)
Și cum stăteam eu așa, pe gânduri, într-o după-amiază, și priveam pe geam sfada frunzelor, am observat că venise toamna...! Venise iarăși toamna și mă luase pe nepregătite de data asta, mai ceva ca pe autorități - iarna.
Brusc și dureros mi-am dat seama că nu adunasem destule răsărituri, nu strânsesem suficiente dimineți strălucitoare, nu prefirasem de-ajuns printre degete nisip și scoici și sclipiri de val, nu căutasem destul cu ochii către stele în nopțile de vară. Ba, într-o dimineață m-am trezit că afară s-a făcut dintr-o dată frig. De parcă asta n-ar fi fost de ajuns, în noaptea care a urmat nu s-a mai auzit nici țârâitul complice al greierilor în grădină.
Simplul gând că nici toamna nu va sta pe-aici o veșnicie m-a neliniștit, așa că am luat degrabă drumul muntelui, profitând de vremea bună pentru călătorit.
Să vă povestesc cum a fost? Așa voi face! Mi-am pregătit un ceainic generos cu ceai verde, să ne țină neapărat de frumos (nu de urât), cât timp vă voi spune eu câte-n lună și în stele.
Dar să nu mai lungim vorba. Așadar...
Roxelana Radu
În dimineața aceea, soarele părea că s-a revărsat în mare și luminează din adâncuri. Marele Alchimist al Universului prefăcuse marea în aur topit, făcând-o să semene cu o tipsie aurie ondulată de valuri.
Aerul era rece și clar. Pescărușii nu-și făcuseră încă, apariția...doar unul stătea solitar pe un stâlp și privea spectacolul lumii.
- O fi pescărușul Jonathan Livingston...din cartea lui Richard Bach, îmi zic în sinea mea, probabil că se pregătește să-și exerseze zborul.
În depărtare, o barcă nemișcată și grațioasă se profila seducător pe fundalul auriu. Nu peste mult timp începu să înainteze ușor către taliane, semn că pescarii se treziseră și-și începeau ziua de muncă. Mergeau să cerceteze năvoadele cele mari, pentru a duce peștele prins la cherhana, ca să-și câștige pâinea zilnică.
Marian Ilea
(piesă de teatru în două acte)
Decorul
Cârciuma „La Dudinski”: scaune, sticle de băutură pe mesele de tablă verzi, într-un colţ două mese lipite, cu farfurioare pline de fursecuri. E parastasul sculptorului în piatră Melon. Acţiunea se petrece către seară, când cei invitaţi, venind de la cimitir, intră în cârciumă. Se aşează. Se ridică. Povestesc despre răposat. Domnul Dudinski îmbrăcat în hainele de lucru e la barul din dreapta, va servi la mese. Ceilalţi îmbrăcaţi în costume. Irina (fosta iubită a sculptorului) îmbrăcată în fustă neagră, cămaşă neagră, pantofi negri şi sacou negru.
ContinuareRoxana Galan
PIESĂ ÎNTR-UN ACT ȘI TREI SCENE
PERSONAJE
1. PAVEL-liderul
2. PETRU- teologul
3. ADAM -autorul
4. EVA - autoarea
5. MARIA- viața-Fecioara Maria
6. MAGDALENA- speranța
7. ILEANA- îngerița
8. PROFESOARA- diriginta clasei
9. LUNA- imaginația
10. MARA- moartea
11. KLARA- ispita-șarpele
Ana-Cristina Popescu
Piesă într-un act
Personajele: P1, P2, Litră și Zamă.
Decorul: O peșteră care inițial este confundată cu un tunel.
(Este semiîntuneric.)
P1: Ne-am rătăcit.
Continuare
George PETROVAI
Cu domnul Mihai Horga ne știm de ani și ani prin intermediul internetului (ăsta-i unul din indiscutabilele foloase cu care oamenii rezonabili se aleg de pe urma acestei făcături aidoma unui drog). Lucrurile s-au petrecut în felul următor: deschizând un site cu care colaboram, la „Comentarii” am dat peste câteva cuvinte elogioase la adresa mea, plus un număr de telefon la care eram rugat de Mihai Horga să sun. Așa am ajuns să stabilim și o legătură telefonică pe lângă cea internautică...
Ei bine, până acu vreo câteva zile eu știam/presupuneam că domnia sa este numai un bun și consecvent poet, prin consecvență înțelegând nu doar remarcabila sa loialitate față de rimă și - într-o oarecare măsură - față de metru clasic, ci și inevitabilele ciocniri (firește, urmate de nepublicarea sa) cu acei redactori șefi care, dintr-un ridicol și contraproductiv snobism, se dau în vânt după aproape toate fioroșeniile moderniste și postmoderniste (ce naiba este o asemenea dihanie?!), unde totul e cu putință, inclusiv torturarea iraționalului agramat, dar nimic nu aspiră la sublim. Spun asta (și) pentru că în anul 2018 am scris câteva cuvinte despre volumul său de poezii Crepuscul...
N. Grigorie Lăcrița
Cuprins:
1. Orice prevedere legală care conţine noţiuni neclare este neconstituțională
2. Prevederile legale neclare se interpretează în favoarea celui ce se obligă
Bibliografie
Rezumat. Orice prevedere legală care conţine noţiuni neclare este neconstituțională. Prevederile legale neclare se interpretează în favoarea celui ce se obligă.
Cuvinte şi expresii cheie: lege; prevedere legală; constituționalitate.
1. Orice prevedere legală care conţine noţiuni nedefinite
este neconstituțională
N. Grigorie Lăcrița
„Legile nu trebuie să fie subtile; ele sunt făcute pentru oameni cu înţelegere medie;
ele nu sunt expresia artei logicii, ci a judecăţii simple a unui tată de familie”.
(Montesquieu, Despre spiritul legilor).
Cuprins:
1. Prevederile legale neclare se interpretează în favoarea celui ce se obligă
2. Orice prevedere legală care conţine noţiuni neclare este neconstituțională
Bibliografie
Rezumat. Prevederile legale neclare se interpretează în favoarea celui ce se obligă. Orice prevedere legală care conţine noţiuni neclare este neconstituțională.
Cuvinte şi expresii cheie: lege; prevederi legale; contribuabil; constituționalitate.