Edi(c)torial

În CUVÂNT există SPERANȚĂ!

În CUVÂNT există SPERANȚĂ!

Gândul realizării unul număr special de revistă închinat în întregime debutanților din acest colț de țară m-a bântuit de multă vreme.
Fac parte din rândul celor care nu și-au uitat începuturile, iar aportul unor nume ca Geo Bogza, Eugen Barbu...

Continuare

Opiniuni

Cartea zilelor noastre | …

Cartea zilelor noastre | Neliniște la Răsărit

 Pe pământurile vechii Moldove. Reiese clar și trist dintr-un op de Chișinău. Ce spune povestea de iubire a doi tineri dintre Prut și Nistru în timp de război. Supuși de...

Continuare

Doi maramureșeni semnează…

Doi maramureșeni semnează în revista ”Teleormanul cultural”, Anul V, Nr. 1(16) – februarie 2021

Editorialul semnat de Iulian Chivu ”APUD CURAE, DE LIBRI”  face referire la inflația de cărți apărute în ultimii ani, la valoarea lor îndoielnică, la faptul că se procură cărți de...

Continuare

Muzica zilelor noastre | …

Muzica zilelor noastre | Jazz pe la Pitești

Când ziaristu` Jean Dumitrașcu era manager al filarmonicii urbei, l-am tot pisat să-nființeze și-un departament de profil. Ferm convins că și pe aici sunt melomani în domeniu. N-a dat...

Continuare

Traditii

Postul Mare începe c…

Telegrama

Postul Mare începe cu Săptămâna Curată - tradiții și obiceiuri, în credința populară

Prima săptămâna după Lăsatul Secului este cunoscută, în calendarul popular, drept Săptămâna Curată, o perioadă...

Continuare

Ce flori să dăruieșt…

Ioana Matei

Ce flori să dăruiești de 8 Martie. Ce trebuie să eviți

Să oferi flori femeilor dragi din viața ta este cel mai frumos gest pe care...

Continuare

8 martie, ziua femei…

Inga Iamandii

8 martie, ziua femeii – o minciună comunistă

Nu putem accepta noi ca femei, care dăm naștere unei noi vieți, ființe iubitoare și...

Continuare

Interviu

Ecouri remanente | Sârma …

Ecouri remanente | Sârma ghimpată dintre noi va cădea numai atunci când ne vom regăsi conștiința națională

Interviu cu poetul NICOLAE DABIJA,
deputat de Chișinău, directorul revistei „Literatura și arta”

-    șapou/ intro –
Eu aș compara efortul intelectualilor basarabeni cu acela al zidarilor de...

Continuare

INTERVIU CU ŞTEFAN AUREL…

INTERVIU  CU ŞTEFAN AUREL DRĂGAN

„Mă extaziez în faţa necuprinsei bucurii a mişcării şi apartenenţei omului la infinit. „

Continuare

Interviu cu Valentina Gea…

Interviu cu Valentina Geambașu

Am cunoscut-o pe doamna Valentina Geambașu (și am început să iubesc versurile dumneaei) cu ocazia participării la Cursul de Televiziune, organizat în cadrul Școlii Populare de Arte și Meserii, Pitești...

Continuare

Posta redactiei

Scrisoare din perioada re…

Scrisoare din perioada renascentistă, sigilată timp de secole, citită de cercetători fără a fi deschisă

În urmă cu mai mult de 600 de ani, cineva a împăturit cu atenție, a sigilat și a trimis o scrisoare care nu a ajuns niciodată la destinatar. Acum, oamenii de știință au „deschis digital”...

Continuare

Rezultatele Concursului d…

Rezultatele Concursului de creație literară „Lumea de mâine”

Primăria Capitalei prin Biblioteca Metropolitană București anunță rezultatele Concursului de creație literară „Lumea de mâine”, organizat în parteneriat cu Inspectoratul Școlar al Municipiului București. Concursul ajuns la a doua ediție face parte din categoria activităţilor...

Continuare

Romanul Vara în care mama…

Romanul Vara în care mama a avut ochii verzi, de Tatiana Țîbuleac, a apărut în germană și poloneză

Romanul Tatianei Țăbuleac Vara în care mama a avut ochii verzi apare în martie în traducere germană și poloneză.  
Ediția germană apare în traducerea scriitorului Ernest Wichner, la Editura Schoffing & Co. Ernest Wichner...

Continuare

Critică literară

Prev Next

Călușul – tradiție și actualitate

Nicolae Dina

Călușul – tradiție și actualitate

Nu mai surprinde faptul că, de ani buni, Stan V. Cristea și-a dedicat preocupările unor lucrări aproape exhaustive privind viața literară românească, publicând dicționare, culegeri de cronici, studii biobibliografice referitoare la personalități ale literaturii și culturii românești ale căror viață și operă sunt legate de județul Teleorman. Unele dintre acestea au apărut în câte două ediții, ca să nu mai vorbim despre lucrarea privind legăturile lui Mihai Eminescu cu Teleormanul, a cărei a patra ediție, „Eminescu și Teleormanul. Un caz pentru istoria literară”, a apărut în anul 2020 și care se vrea o cercetare mult mai bine articulată, cu revizuiri și adăugiri, a celor de dinainte, aspect evidențiind, o dată în plus, faptul că autorul, exigent cu sine însuși și perfecționist, nu întrerupe cercetările asupra unui subiect, le continuă cu aceeași acribie pentru asigurarea exhaustivității, reluând subiectul cu aceeași rigoare și probitate profesională, calitățile de bază ale unui istoric literar exemplar.

Continuare

Sub semnul Poeziei

Cristian Gabriel Moraru

Sub semnul Poeziei

    După debutul editorial cu volumul În umbra pajurii (Editura Ecreator, Baia Mare, 2019), Mihaela Chițac ne surprinde cu noua sa izbândă aflată sub semnul poeziei.
De astă dată, ne propune un volum mult mai omogen decât primul, și anume, Sub semnul Ursei, unde, asemeni unei vrăjitoare a cuvântului, își trage puterea din magia elementelor naturii (cer, apă, aer, foc, pământ), cele cinci cicluri de versuri care compun cartea chiar așa intitulându-se: I. Magia Cerului; II. Magia Apei; III. Magia Focului; IV. Magia Pământului; V. Magia Aerului.
    Titlul volumului face aluzie la una dintre cele 48 de constelații identificate încă din Antichitate de astronomul și geograful Ptolemeu, care a fost amintită în cântul al XVIII-lea al Iliadei lui Homer: „Cloșca cu puii, Hiadele și Orionul/ Cel luminos, ba și Ursul, ce-i zice și Carul cel mare”, atunci când se face descrierea scutului eroului grec Ahile, și chiar în Sfânta Scriptură: „El (Dumnezeu, n. n.) a făcut Ursa-Mare, Luceafărul de seară și Raliţele și stelele din ţinuturile de miazăzi.” (Iov, 9: 9). 

Continuare

Incantații sub amprenta modernismului

Nicolae TOMA

Incantații sub amprenta modernismului

O nouă carte apărută la Editura eCreator din Baia mare, cu titlul „Sub semnul ursei”, semnată deMihaela Marilena Chițac, mi-a tras atenția prin faptul că autoarea continuă cu același stil poetic, cu care s-a remarcat în volumul anterior, apărut la aceeași editură.
Vreau să scot în evidență un model poetic pozitiv, în opinia mea, un autor când ajunge să-și înțeleagă și să-și accepte stilul poetic, care îl reprezintă cel mai bine, scrie mai organizat și așează poemele în cicluri poetice.
Autoarea ne propune cicni grupaje:  Magia cerului, Magia apei, Magia focului, Magia pământului și Magia aerului.
În grupajul „Magia cerului”, nu pot să nu remarc că poemele parcă au fost creeate să fie recitate în public, respectă o respirație specifică marilor oratori din agora antică, întâlnită în special la cele două vechi civilizații, greacă și romană.
În primul poem „1. Dar”, mesajul este fără nicio îndoială, spun eu, foarte clar.

Continuare

OCHIUL DIN PALMĂ ( sau suprasimțul poetului)

Ică Sălișteanu

OCHIUL DIN PALMĂ ( sau suprasimțul poetului)

Motto:             
"Dumnezeul meu, Dumnezeul meu
 pentru ce m-ai pedepsit
 să duc pe umeri la nesfîrșit
 o cruce cu vîrf de creion?"
                    Costel Stancu   

    Damnat și pedepsit să trăiască "ca o dansatoare împușcată-n picior" în locul unde nu poți trăi decât dând vina pe Dumnezeu și la fel ca "fiul durerii plătit cu arginți" încearcă să plătească "prețul îndoielii cu monedele urmelor", Costel Stancu pretinde că iubește "lucrurile palpabile".
    Da, o face numai aparent fiindcă viața lui este un vis perpetuu, pe care-l trăiește între fericiri și disperări necontenit repetate, nemulțumit că nu poate înzestra, ori de câte ori vrea, pipăitul cu văz.
    Atunci când încearcă o face cu "ochiul din palmă" și ne introduce într-o lume a poeziei fără egal unde naiadele îi memorează stihurile pentru urechea Euterpei cu scopul precis de a o uimi.

Continuare

POEM EPIC INOCENT

Ică Sălişteanu

POEM  EPIC  INOCENT

Motto :      
„Şi acum rǎmân acestea trei:
  credinţa, nǎdejdea, dragostea.
 Iar mai mare dintre acestea este dragostea.”
                                             I.Corinteni 13:13

      EMILIAN MARCU, parcă uimit de marea ispravă pe care a comis-o cu " Tobele mute ", a realizat că n-a epuizat (consumat) povestea satului Ivanovca şi s-a hotărât s-o  continue, luându-se la întrecere cu sine însuşi, şi zămisleşte capodopera "TĂRÂMUL  INOCENŢILOR " (apărută la editura Princeps Multimedia Iaşi în 2017) şi care în 2019 a primit premiul "Ion Creangă" al Academiei Române.     
Cartea este animată de aceleaşi personaje, ca în "Tobele mute", rolul principal  revenindu-i lui Saşa Ilici Ostafiev, celelalte personaje apărând ca flash-uri din memoria lui Saşa Ilici care încercând să-şi apere câinele (tovarăşul devotat) de furia ursului, cade într-o râpă unde a fost "găsit de oamenii aceia ciudaţi, care vorbeau o limbă necunoscută lui" şi traumatismul suferit îl duce la graniţa dintre viaţă şi moarte.

Continuare

Cronicǎ despre TOAMNA ÎNSINGURĂRII de Constantin Ardeleanu

Ică Sălişteanu

Cronicǎ  despre TOAMNA ÎNSINGURĂRII de Constantin Ardeleanu

Motto:  
                   " Bǎtrâne, iar te amǎgeşti cu vise de iatac                 
                        ţi-aratǎ din splendoare  cadâna doar un crac                    
                    şi-n toi de zaiafet, petrecere destrǎbǎlatǎ ,                      
                    Ianache se desfatǎ ...Costache, altǎdatǎ..."
Constantin (Ticǎ) Ardeleanu
 
Constantin (Ticǎ) Ardeleanu este omul care respirǎ creaţie literarǎ într-un mod atât de personal încât îşi trǎieşte viaţa  zilnicǎ uimit şi uimind , încercând sǎ-şi "bandajeze" rǎnile rǎmase deschise din adolescenţǎ şi tinereţe când sfǎtuit şi aproape silit sǎ trǎiascǎ numai îndatoriri şi sǎ-şi reprime exuberanţa şi nesǎbuinţa lucrurilor şi faptelor specific vârstei, fapt care ulterior l-a înzestrat cu o sensibilitate sufleteascǎ ,aproape maladiv de poeticǎ ,pe care şi-o înǎbuşǎ cu alte genuri literare, parcǎ speriat de reacţia în lanţ pe care i-ar pricinui-o abandonarea în reverie poeticǎ a stǎrii în care îşi trǎieşte clipe speciale, camuflate în ironii tip fumigenǎ.

Continuare

DOMNIȘOARA POEZIE

Ică Sălişteanu

DOMNIȘOARA  POEZIE

    N-a fost niciodată “domniṣoara Nimeni”, a fost doar un sculptor miop care n-a ṣtiut să-ṣi preţuiască ṣi să-ṣi pună-n valoare muza, fiindcă n-a avut stofă de Pygmalion, să întrevadă o Galatee (nu o “domniṣoara Nimeni”) pe care, probabil, nu a meritat-o.
    Dar nu despre artistul-sculptor neizbutit (în sensul de Pygmalion) facem vorbire, ci despre poezia fermecătoare a Florentinei Loredana Dalian, o autentică “domniṣoara Cineva”, “domniṣoara Poezie”.
    S-a născut special pentru a încălţa condurii împerecheaţi de un prinţ chipeṣ, capabil să remarce (sesizeze) dincolo de straiele de cenuṣăreasă, femeia frumoasă (care este poeta Florentina Loredana Dalian).
    N-a rămas multă vreme “desculţă” ṣi a alergat “mai departe prin lanul de grȃu / cu gȃndul la vremea / cȃnd va fi ṣi ea mare”, ca să înţeleagă “cum nu te mai încap visele intrate la apă”, cȃnd după “alegeri haotice” înţelege că-i inutil să mai dea “doi bani pe inocenţă”, care oricum urma să fie pierdută ṣi îṣi lasă viaţa să-ṣi continue cursul, să facă posibilă întȃlnirea anotimpurilor (care “nu se întȃlnesc” niciodată), ṣi să afle că “sărutul are (avea) gust de cireṣe amare”, mai ales atunci cȃnd “în inimă (ne) ticăiau depărtările / ca un ceasornic vechi prea...

Continuare

 

Poezie

Prev Next

Poezii de ALE TRIF

ALE TRIF

Poezii de ALE TRIF

Petale

Le ard fluturi în orbite,
plouă-n cruce și cuvinte
parietalelor schelete
sunt chemări la locul verde.

Îmi ard fluri în orbite
și la coc, ascunse-s ac,
li-s petalele, iubite,
în iatac la mine zac.

În funebru cânt desfac –
pleata rară de postav.

Continuare

Poezii de Ica Gaftone

Ica Gaftone

Poezii de Ica Gaftone

       Recunoștință

Recunoștință, celor ce m - au ajutat
În drumu-mi greu
Al ăstei vieți, ce mi a trecut
Si ce va fi să fie

În așteptare am trăit
Și mai mereu, in grabă
Dar prea puțin am realizat
Din visele ce le am visat
Pe cand eram tânără fata

Continuare

Poezii de ALE TRIF

ALE TRIF

Poezii de ALE TRIF

Post cu tăcere

Ale lunii hipnoze aleea ațintea
cu lumina ofilită-n vânturi gri,
cusută-n cioburi, ața pieptului
mi-a-negrit amintirea
și tot căutând pupila
a spart polenul pe câmpii.

Și țineam postul tăcerii,
când risipeam aleei priviri,

Continuare

Poezii de Daniela Micu

Daniela Micu

Poezii de Daniela Micu

Parfum de primăvară

Când m-am născut întâia oară
Cred că era o zi de primăvară
Căci lutul ce-mbracă trupul meu
Are părți ce-nmuguresc mereu.
***
De atunci continui să mă nasc
Prin gânduri ce nu se opresc
Şi când vine somnul noaptea,
Sufletul cunoaşte eternitatea.

Continuare

Poezii de ALE TRIF

ALE TRIF

Poezii de ALE TRIF

De lut

În egou  n-am-ncăput,
te-am făcut din neavut.
Pictat, udat,
ca din harvuz,
la uscat
să ieși obtuz...

Iar un volic, o  mătreață
ninse iarna în câmpie,
cârmuind în plâns, stafie
adunată-n chip de lut,
stinsa lacrimă de față
a creat-o din impuls

Continuare

 

Proză

Prev Next

ACASĂ LA DACII LIBERI

Roxelana Radu

ACASĂ LA DACII LIBERI

Motto: Lele de la Orăștie/ Cu catrință și cu ie/ Și ce maică-ai mai avut/ De-așa mândră te-o făcut.

    "...Mno, așa să știți, că am trăit vremuri grele, era grea viața sub comuniști, nu aveam de nici unele, eram săraci, condițiile de muncă erau grele...iar acum, în anii bătrâneții suntem bolnavi, uite vin să iau apă de-aici de la izvorul ăsta, că-i bună pentru tăt felul de boli și beteșuguri...! Apăi mereți cu bine și s-aveți bună înțelegere și sănătate!"
    Bătrâna care ne vorbește așa de frumos se odihnește pe-o bancă, lângă izvorul despre care spune că are puteri tămăduitoare. Nu știu cum și de unde a apărut, suntem lângă vestitul lac cu nuferi din Arboretumul din Simeria, admiram florile de nenufar (vorba poetului) când ne-a apărut brusc în fața ochilor și a legat o conversație. Ne-a povestit despre viața grea din vremea comunismului, despre cum s-a distrus tot în Simeria după '90 și, de la înălțimea vârstei sale, ne-a dat tot felul de sfaturi bune, pe care nu le-am uitat nici până astăzi.

Continuare

LA PORȚILE CERULUI

Roxelana Radu

LA PORȚILE CERULUI

Motto: " Să vizitezi Maramureșul e ca și cum ai intra într-o poveste, sau ai păși înapoi în Europa medievală."
                     (The Telegraph, 2013)

În localul cochet și curat din micul orășel aflat pe malul stâng al râului Buzău, ne-am adunat câțiva prieteni în jurul unei mese, ne-am dezlegat baierile inimii și râdem zgomotos, povestim cu poftă și ne amintim despre tot felul de istorii și lumi demult trecute. Afară e o zi grozavă de februarie cu pretenții de primăvară, soarele încălzește toată suflarea, și brusc înțelegem frumusețea uitată a vieții - sporovăiala fără grijă lângă o sticlă de vin, sinceritatea prieteniei, bucuria revederii, și slalomul printre idei care ușor-ușor se transformă într-un veritabil brainstorming.
 Discuția e aprinsă, subiectul e unul generos - regizori și filme celebre, convivii mei sunt parteneri redutabili de discuție, niște  boemi "cu ștate vechi" (cum spunem noi, românii) în cultură/carte/cinematografie/scris, ...ce mai tura-vura, ascult fascinată tot ce se discută!  

Continuare

ÎNTRE CERURI ȘI PĂMÂNT

Roxelana Radu

ÎNTRE CERURI ȘI PĂMÂNT

Motto:

"La obârşie, la izvor
nici o apă nu se-ntoarce,
decât sub chip de nor.
La obârşie, la izvor
nici un drum nu se întoarce
decât în chip de dor."
( Lucian Blaga)

Pe măsuța soioasă de pe trotuar, lucind de stropii de grăsime scurși de-atâta amar de vreme din tot felul de mâncăruri, au poposit două castroane aburinde, cu vestita ciorbă rădăuțeană. Că, deh... am venit tocmai pân' la Rădăuți și putem pleca fără s-o gustăm chiar aici, la ea acasă?!?
 Vremea-i rece, suntem în sfârșit de Gerar, afară  e-un frig de ne ies aburi din gură și se amestecă prietenos cu aburii din ciorbă.
E drept că ne-a luat ceva timp ca să găsim localul cu "zeama" cea vestită, dar căutarea ne-a prins bine, căci în felul ăsta am putut vedea orașul, străbătându-l la pas.

Continuare

LEGENDELE TOAMNEI

Roxelana Radu

LEGENDELE TOAMNEI

Motto: "Toamna trece și ne aduce aminte de respectul pe care îl datorăm."
(YOKO ONO)

Și cum stăteam eu așa, pe gânduri,  într-o după-amiază, și priveam pe geam sfada frunzelor, am observat că venise toamna...! Venise iarăși toamna și mă luase pe nepregătite de data asta, mai ceva ca pe autorități - iarna.
Brusc și dureros mi-am dat seama că nu adunasem destule răsărituri, nu strânsesem suficiente dimineți strălucitoare, nu prefirasem de-ajuns printre degete nisip și scoici și sclipiri de val, nu căutasem destul cu ochii către stele în nopțile de vară. Ba, într-o dimineață m-am trezit că afară s-a făcut dintr-o dată frig. De parcă asta n-ar fi fost de ajuns, în noaptea care a urmat nu s-a mai auzit nici țârâitul complice al greierilor în grădină.
Simplul gând că nici toamna nu va sta pe-aici o veșnicie m-a neliniștit, așa că am luat degrabă drumul muntelui, profitând de vremea bună pentru călătorit.
Să vă povestesc cum a fost? Așa voi face! Mi-am pregătit un ceainic generos cu ceai verde, să ne țină neapărat de frumos (nu de urât), cât timp vă voi spune eu câte-n lună și în stele.
Dar să nu mai lungim vorba. Așadar...

Continuare

DE LA BOCET LA VIVALDI

Roxelana Radu

DE LA BOCET LA VIVALDI

În dimineața aceea, soarele părea că s-a revărsat în mare și luminează din adâncuri. Marele Alchimist al Universului prefăcuse marea în aur topit, făcând-o să semene cu o tipsie aurie ondulată de valuri.
Aerul era rece și clar. Pescărușii nu-și făcuseră încă, apariția...doar unul stătea solitar pe un stâlp și privea spectacolul lumii.
- O fi pescărușul Jonathan Livingston...din cartea lui Richard Bach, îmi zic în sinea mea, probabil că se pregătește să-și exerseze zborul.
     În depărtare, o barcă nemișcată și grațioasă se profila seducător pe fundalul auriu. Nu peste mult timp începu să înainteze ușor către taliane, semn că pescarii se treziseră și-și începeau ziua de muncă. Mergeau să cerceteze năvoadele cele mari, pentru a duce peștele prins la cherhana, ca să-și câștige pâinea zilnică.

Continuare

 

Teatru

Prev Next

MELON sau CAPETE DE FEMEI

Marian Ilea

MELON sau CAPETE DE FEMEI

(piesă de teatru în două acte)

Decorul

Cârciuma „La Dudinski”: scaune, sticle de băutură pe mesele de tablă verzi, într-un colţ două mese lipite, cu farfurioare pline de fursecuri. E parastasul sculptorului în piatră Melon. Acţiunea se petrece către seară, când cei invitaţi, venind de la cimitir, intră în cârciumă. Se aşează. Se ridică. Povestesc despre răposat. Domnul Dudinski îmbrăcat în hainele de lucru e la barul din dreapta, va servi la mese. Ceilalţi îmbrăcaţi în costume. Irina (fosta iubită a sculptorului) îmbrăcată în fustă neagră, cămaşă neagră, pantofi negri şi sacou negru.

Continuare

CRUCIADA ELEVILOR

Roxana Galan

CRUCIADA ELEVILOR

PIESĂ ÎNTR-UN ACT ȘI TREI SCENE

PERSONAJE

 1. PAVEL-liderul
 2. PETRU- teologul
 3. ADAM -autorul
 4. EVA    - autoarea

 5. MARIA- viața-Fecioara Maria
 6. MAGDALENA- speranța
 7. ILEANA- îngerița
 8. PROFESOARA- diriginta clasei
 9. LUNA- imaginația
10. MARA- moartea
11. KLARA- ispita-șarpele

Continuare

Gustând din măr

Ana-Cristina Popescu

Gustând din măr

Piesă într-un act

 

Personajele: P1, P2, Litră și Zamă.

Decorul: O peșteră care inițial este confundată cu un tunel.

(Este semiîntuneric.)

P1: Ne-am rătăcit.

Continuare

 

Eseistică

Prev Next

Scriitorul Mihai Horga și cea de-a șaptea carte a sa, un savuros Amalgam de cugetări

George PETROVAI

Scriitorul Mihai Horga și cea de-a șaptea carte a sa, un savuros Amalgam de cugetări

    Cu domnul Mihai Horga ne știm de ani și ani prin intermediul internetului (ăsta-i unul din indiscutabilele foloase cu care oamenii rezonabili se aleg de pe urma acestei făcături aidoma unui drog). Lucrurile s-au petrecut în felul următor: deschizând un site cu care colaboram, la „Comentarii” am dat peste câteva cuvinte elogioase la adresa mea, plus un număr de telefon la care eram rugat de Mihai Horga să sun. Așa am ajuns să stabilim și o legătură telefonică pe lângă cea internautică...
    Ei bine, până acu vreo câteva zile eu știam/presupuneam că domnia sa este numai un bun și consecvent poet, prin consecvență înțelegând nu doar remarcabila sa loialitate față de rimă și -  într-o oarecare măsură - față de metru clasic, ci și inevitabilele ciocniri (firește, urmate de nepublicarea sa) cu acei redactori șefi care, dintr-un ridicol și contraproductiv snobism, se dau în vânt după aproape toate fioroșeniile moderniste și postmoderniste (ce naiba este o asemenea  dihanie?!), unde totul e cu putință, inclusiv torturarea iraționalului agramat, dar nimic nu aspiră la sublim. Spun asta (și) pentru că în anul 2018 am scris câteva cuvinte despre volumul său de poezii Crepuscul...

Continuare

Neconstituţionalitatea prevederilor legale care conţin noţiuni nedefinite

N. Grigorie Lăcrița

Neconstituţionalitatea prevederilor legale care conţin noţiuni nedefinite

Cuprins:
1. Orice prevedere legală care conţine noţiuni neclare este neconstituțională
2. Prevederile legale neclare se interpretează în favoarea celui ce se obligă
Bibliografie

Rezumat. Orice prevedere legală care conţine noţiuni neclare este neconstituțională. Prevederile legale neclare se interpretează în favoarea celui ce se obligă.

Cuvinte şi expresii cheie: lege; prevedere legală; constituționalitate.
1. Orice prevedere legală care conţine noţiuni nedefinite
este neconstituțională

Continuare

Prevederile legale neclare se interpretează în favoarea celui ce se obligă

N. Grigorie Lăcrița

Prevederile legale neclare  se interpretează în favoarea celui ce se obligă

„Legile nu trebuie să fie subtile; ele sunt făcute pentru oameni cu înţelegere medie;
ele nu sunt expresia artei logicii, ci a judecăţii simple a unui tată de familie”.
(Montesquieu, Despre spiritul legilor).

Cuprins:
1. Prevederile legale neclare se interpretează în favoarea celui ce se obligă
2. Orice prevedere legală care conţine noţiuni neclare este neconstituțională
Bibliografie

Rezumat. Prevederile legale neclare se interpretează în favoarea celui ce se obligă. Orice prevedere legală care conţine noţiuni neclare este neconstituțională.

Cuvinte şi expresii cheie: lege; prevederi legale; contribuabil; constituționalitate.

Continuare