Picătura de lumină
uneori
văd fanta de lumină
picurând iubire peste pământ
mă învelesc în ea
să-mi fie cald
pătruns de ochii înfometatelor vestale
cât aş dori rămâne
aud în tramvaiul de vise
avansaţi avansaţi
glasul timpului vameş incoruptibil
am furat o secundă
alunecând-o în buzunarul de la piept
pe post de floare de nu mă uita
- Detalii
- Scris de Dan Mitrache
Petale de fecioară
Vai, iubita mea! Ce-mi faci?
Mă vrăjești cu buze pline...
Cu petala ce-o desfaci,
Tu, mă ispitești pe mine...
Îți dorești să te ating,
Petalele să îți desfac?
Dorul meu doresc să-l sting,
Dar te privesc încă și tac...
- Detalii
- Scris de Ana Mihai
$IMFONII ASTRALE
Să nu uităm ziua fastă în care
Veneai iubitule din depărtare,
Cu zările tale pline cu vise
Din cărțile încă nescrise...
Purtai în inimă sacra iubire,
Și scânteieri senine în privire,
Mă priveai ca prima oară, uimit,
Ca pe un fragment de infinit...
Amurgul în flăcări ne dădea ocol
Când pe uneri și pe pieptul gol
Se arcuiau vrăjite căutările,
Topeau zăpezi umbrite, sărutările.
- Detalii
- Scris de Elena Armenescu
Serenadă la apus
Mi se îmbracă zarea
În ambră sângerie,
Simțindu-mi întristarea
Din inima pustie.
Arde la mine-n suflet,
c-o ultimă zvâcnire,
pierind apoi c-un urlet,
ca semn de răzvrătire.
N-ar mai vrea să-mbrace iar
Veșmântul de-ntuneric,
Să bântuie făr’ de hotar, într-un peisaj himeric.
- Detalii
- Scris de Ana Mihai
MISTERUL PRIMĂVERII
E iarăşi primăvară, e însăşi bucuria vieţii,
Însetată de trăiri, de unică întâmplare,
Aştept cu speranţă ca zeii dimineţii
S-aducă pentru toţi, norocului schimbare.
Sfielnic, urmez calea sacră, hărăzită,
Îmbelşugată-n rod cu fructe spre fiinţă,
Rog rânduitorul Armoniei spre a fi ferită,
De neguri, de împotrivire, de nechibzuinţă.
Adusă – în pliscul vulturilor – dinspre cer,
Pânza dragostei cu smerenie o prind,
Ea mă-nvăluie tainic, mă poartă în mister,
Blând, în spirală, de lumesc mă desprind.
- Detalii
- Scris de Elena Armenescu