VARA

 

O zi e o  picătură de viață,

O clipă-i ca o lingură cu dulceață.

         Un plin de frumusețe,

         Umple preaplinul,

Tors de adolescent

 

Simt cum pulsează-n tine seve,

Trunchi zvelt şi tânăr de copac,

Întind ţărâna către soare

Cât ramuri peste lume fac

CCXXXVIII

 

Şi bine-ar fi să nu te ştiu.... să nu te fi ştiut

vreodata. Să mă retrag în altă fire, de

copil. Să-mi trag suflarea. Să port a morţii

iarnă, grea, pe umeri, să văd ce om n-a

Cum vorbim

 

Eu, daca cineva ma-ntreabă
Raspund frumos si fară grabă.


Si doar frumoasele cuvinte
Le-aleg din cîte am în minte.

Să uităm tristeţea

 

Ne-au înstrăinat nu ne găsim loc

alergăm prin lume fără noroc

anii grei pe care i-am trăit

trădează obrazul ridat şi trudit