Există

 

Există o vreme când apele mărilor

se ridică spre cer şi îngheaţă

în valuri de piatră.

Dincolo de tăceri

Își împletește iarba crudul renăscut
Sub lacrima sfârșitului de vară,
Cu galbenul ce-n roșu-i prefăcut,
În asfințitul ce zâmbește-a seară.

Precum o inimă ce trece spre apus
Păstrând încă scânteia tinereții,
În ochii ce cătară un răspuns

Efigii în ceară

În parcul acela imens, într-o seară,
oamenii vineţi, fără plamâni,
scriau lapidar, cu ambele mâini,
un cuvânt pe un petec de ceară.

DECAR  DE  EPIGRAME
 
Bussines
După marea demolare,
O afacere de soi
Ar fi – plăci indicatoare
Cu ,,Aici am lucrat noi”
 
Nedumerire

Suspin tainic

 

Răsăritul şi apusul se sărută

În ochiul de cleştar al nemuririi

Soarele-i viteazul în derută

Ce ţine-n pălmi faţa omenirii.