1-
să nu se înstăpânească răul rănile sunt nevăzute Tomii
sunt biserica în care primesc la liturghie Îl primesc pe Iisus cu efect maxim
(Om și Dumnezeu în Lumina adevărată să se arate)
Iisus să-mi devină Cap mă anticipează
(plecând de la nevoile alocate biologic corespunzător cunoașterii)
și mă împărtășesc în Ceremonia secretelor din fructul interzis în coacere
ca Marta așezată la picioarele Lui
ca ucenicul în misiune trimis să-L vestească

depărtări cu iz de femeie


am să scriu mai puțin,
nu-i loc de tine în depărtările mele –
cu ochii la țărm
corăbiile și-au abandonat pânzele,

sunt femeia țesută în jurul tău ca un uter,
îndoiala că se crapă iarăși de ziuă –

Umbra mâinii

Sunt singur, mamă, cuvintele mă dor
Şi iarba creşte tristă sub picior.

Se scurge vara pe sub umbra mâinii,
Revin acasă dar mă latră câinii.

Îmi bate vântul părul în fereastră;
Cerul e gol, stinse flori în glastră.

Adăpostul

Iarăşi facerea lumii fără de mine

dobitoacele şi-au primit deja

fiecare locul în staul

va trebui să dau anunţ în ziare

sunt îngerul căzut caut adăpost regesc

când Dumnezeu și poetul împart pâinea

 

la început a fost poetul,

apoi Dumnezeu s-a făcut om

și a luat forma mâinilor sale,