11. “Dinastia Românilor" şi "Mândria de a fi Român"

Patria e Părintele cel Mare al tuturor,

iar noi suntem Dinastia ce ne tragem din el,

cu drepturi egale de moștenire şi îndatoriri egale.

Patria e dincolo de palma de pământ unde ne-am făcut culcușul,

dincolo de gardul unde ne rezemăm în coate şi privim în curtea vecinului,

Cuvintele din iarbă

Copii cu ochi de iarbă şi cai cu şeile amare –
Le-azvârle vântul toamnei miresme pe picioare.

Prin podul strâmt al casei trec carele cu fân,
De lacrimile mamei mă simt şi eu bătrân.

Am ridicat cu grijă cuvintele din iarbă,
Învăluit în şoapte ca o pădure dalbă.

între rău și bine între puțin și mult
la liturghia Cuvântului
poezia nu vine spre tine ea nu atrage numai sori
însă poezia există în tine atunci când ești cu adevărat de vers scriitor
în versul ce vibrația cu duh crește pornind din sufletu-ți interior
iar amintirea nu este o casă ori recurs de locuit ci vie îți dă fiori
.
fără poezie aș fi la discreția minții
dar
rațiunea poetică e mai rară și decât iubirea

Sf gheorghe era un copil mic

21

 

De fiecare dată mă mir

Cum poţi să te mai mişti

Printre ei

Timp cu miros de mere coapte

Ca o tăcere ascultată-n gând
Lumina se pogoară pe pământ;

Pământ fluorescent şi, poate,
Timpul se va opri la jumătate;

La jumătate între zi şi noapte,
Timp cu miros de mere coapte;