Plouă cu amintiri...
Plouă
cu amintiri,
cu regrete
și păreri de rău,
plouă infernal
peste sufletele noastre
de hoinari,
căutători
ai pietrei
filosofale;
fiecare șoaptă
a vântului
e un îndemn
de a răzbate
prin ploaia
de stele
a amintirilor
de ieri.
- Detalii
- Scris de Violeta Bobocea
Necesitatea de a fi
Am o rană pe inimă cusută
cu fire din sângele lui Dumnezeu
prin care
dacă aș vrea să mă uit
aș vedea lumea de dincolo de noi
Fântâna din care bea Dumnezeu
uneori vreau să fiu doar cel care sunt
să uit de vocile celor din jur
să-mi mărginesc gândul
asemeni cerului de peste deal
- Detalii
- Scris de Teodor Dume
Un zvon purtat de ape
Un zvon purtat de ape-am fost cândva,
Un gând răzleț în amintire doar în privirea ta,
Un curcubeu valsând pe șesuri am rămas,
O ploaie blândă, surâzândă, fără glas.
Am fost cândva, pe înserat,
Un zvon purtat,
Un gând înmiresmat,
O ploaie surâzândă,
Un curcubeu în mâna tremurândă...
Un zvon purtat de ape,
Un gând răzleț pe pleoape.
- Detalii
- Scris de Violeta Bobocea
Cea mai frumoasă amintire
Mă-ntreabă coala de hârtie,
În suflet oare ce mi-a mai rămas?
Ce-mi aduce astăzi bucurie
Când drumul iarăși m-a adus acas’?
Și am luat penița veche-n mână,
Sub lumina slabă cugetând,
Ce dor în suflet mi se-ngână
Când lacrima o simt din nou arzând?
Și-n gândul meu apare marea,
Cu valul nestatornic fremătând,
Lăsând pe stânci golașe sarea
Ce-a strâns-o între maluri clocotind.
- Detalii
- Scris de Ana Liliana Mihai
Sunt doar o frunză ...
Sunt doar o frunză rătăcită,
răvășită de tristețe,
de tainice, nevăzute doruri,
un gând mă apasă, mereu dă târcoale,
frunzișul toamnei mă alintă,
doar în vremelnicia clipei făcut-am adăpost ,
în vaierul toamnei am găsit mângâiere,
în somnul tainic al ierbii îmi găsesc culcuș ,
în blânda vânare de vânt mă regăsesc , dar...
nu sunt decât o biată, neînsemnată frunză
uitată -n cărare , adesea strivită la pământ
de grăbiți trecători care m-au privit cu neîncredere ,
cu fiecare clipă strecurată în gândul unui nor plutitor;
doar ei mi-au distrus încet aspirațiile , visurile mele
încrustate de veacuri în trupu-mi efemer, dar...undeva,
- Detalii
- Scris de Violeta Bobocea