Prea târziu
O viaţă croită greşit, peticită cu întrebări,
Îşi caută răspunsurile în ziua ce tocmai a trecut.
Nopţi nedormite, frământări
Au murdărit cu gândurile
Până şi aripile îngerilor.
A fost şi treptat vor pieri
Răsturnând calculele astrologice
Şi verbul a fi.
Soarele obosit se sprijină de linia orizontului
cedând printre reproşuri.
Fusul orar toarce ca o pisică leneşă.
Recunoştinţa, iubirea se vor topi în amintiri.
La fel şi legăturile de sânge
Vor deveni uitare într-o zi.
- Detalii
- Scris de Coca Popescu
Cântec de leagăn
Prunc gingaș, Cel care ești
Lumina, Pâinea și Apa Vieții
Dormi, legănat de holdele îmbelșugate
Prunc gingaș, Cel care ești
Cuvântul, Calea și Adevărul
Dormi, legănat de vița roditoare
Prunc gingaș, Cel care ești
Mielul de jertfă , Mare Preot și Viața
Dormi. legănat de vântul înviorător
Prunc gingaș, al Pururea Fecioarei Fiu ești
Îmbrăcat cu trup de țărână
Dormi, legănat de mucenicesc imn.
- Detalii
- Scris de Ileana Corina Ciuraș
Noapte senină
Noapte de mai rece,
Vântul nu mai trece
Pe la fereastra mea.
El se temea de vremea rea
Ce se anunța prea repede.
Cerul era întunecat și morocănos
Adesea, luminos.
Stelele și luna nu-și vorbeau,
Ci sufereau după liniștea deplină,
Ce avea să vină peste noaptea senină.
- Detalii
- Scris de Iulia-Maria Ciherean
Sărbătoare
Aburul înmiresmat al sărbătorii troienite
Mângâie obrajii copilului,
Îmbujorându-i cu bucuria așteptării răsplătite
De mama, de tata, de soarta prielnică…
Aburul înmiresmat al sărbătorii troienite
Întristează ochii copilului,
Îmbrăcându-i într-o mantie de lacrimi cernite
Ale mamei, ale tatălui, ale sorții potrivnice…
Aburul înmiresmat al sărbătorii troienite
Aprinde obrajii, scaldă ochii,
Iar mâinile darnice nefățarnice
Neobosite trudesc Iubirii vestite.
- Detalii
- Scris de Ileana Corina Ciuraș
Te iubesc!
Te iubesc și dor îmi este
De privirea ta nestinsă,
De sărutul dulce-al nopții
Ce mi-l dai prin slove scrise...
Nu te-am strâns la pieptu-mi cald,
Nu ți-am mângâiat obrazul...
Însă știu că-n nopți târzii
De sărutul meu tu-ți prinzi
Răsuflarea și oftatul și...mă stingi...
Eu,un nastur să-ți desfac
De la pieptu-ți tremurând,
Apoi ochii să ți-i fulger
Și de mine să te prinzi...
Să-mi blestemi surâsul rece,
Să mă dori cum știi mai bine...
- Detalii
- Scris de Ioana Stroe