Natura I
Aud voci ascunse prin megafoane,
Vad cum zboară pașii-n șoapte,
Discrete sunt ființele stinse indiscrete
Am ținut în lanțuri planete imperfecte,
Ființe eterne trăiesc din respirație și vise,
Copacii însetați beau sangele frunzelor,
Pădurea umblă printre spini,
Cetățile își calcă zidurile,
Florile își lasă la porți răđăcinile,
A ruginit trecutul,
Uitarea și-a pierdut chipul,
Destinul strivit de trunchiurile copacilor goi.
- Detalii
- Scris de Vlad Babiciu
N-AM CURAJUL
N-am curajul să privesc în fiecare zi în oglindă: îi simt ironia crăpându-i pe buze.
Îi întorc spatele cu bucurie, nu-i cunosc pe cei din urma mea: de ce-mi răsfoiesc amprentele ca pe frunzele toamnei?
Doamne, îmi beau cafeaua ca pe o cupă cu otravă: revigorantă!
Întretimp, lumea se spală pe mâini cu acest verde târziu de toamnă. Și bucuria, și tristețea dau în clocot ca mustul în butoi. Bulele de aer îi măsoară viața...Efemeride de doi bani...
Aveți dreptate, până la urmă, restul e totul!
- Detalii
- Scris de Costel Zăgan
ÎNTR-O VARĂ DELOC INVENTATĂ
Se stinge primăvara
În aripi de fluturi
Acum sărutăm bujori
Mâine, cine știe ?
Rămâi pe pleoapele mele,
Vis frumos,
Întâmpinând neliniștea din zori,
,,Nu e totul pierdut!” să-mi spui,
- Detalii
- Scris de Dana Zen
ÎN ALTE PĂRȚI
Te-am păstrat
Separat de iernile mele
Cu viscole, troiene de zăpadă
Și necruțătorul îngheț.
Să nu te încurce,
În niciun fel,
În dragostea ce o aveai pregătită
Pentru NOI.
- Detalii
- Scris de Dana Zen
DUS-ÎNTORS
Urme
Făcute de cuvinte
Pipăind cu degete subțiri
Metafore subtile
Să nu doară pe nimeni
Să nu atingă apoape deloc
Așa cum vântul împrăștie căldura
În zile caniculare de vară
Așa îți scriam…
- Detalii
- Scris de Dana Zen