mbLeac de mântuire
   – sonet –
Să nu-ți întorci privirea, blândă rază,
Pe pleoapa clipei să nu tragi oblonul!
În mersul vieții să nu-nfigi pironul,
Ce pașilor elanul li-l retează!

Podoaba vorbei dulci, tu n-o ascunde,
Tandre șoptiri revarsă și mă-mbată,
Transfigurând speranța spulberată,
Uimirea ei simțirile-mi inunde!



Nu-ți risipi miresmele divine
Și fă-mi din gânduri straie de iubire,
Ce dorul meu de tine să-mi aline,

igneaDoina din frunză

Frunză verde din copac,
Eu când vreau să fluier, tac
Și nu fluier după câini,
Fiindcă știu că au stăpâni,
Care i-au dresat să muște;
Nu fluier nici după muște,
Chiar dacă m-a cătrănit,
Enervantul bâzâit.

Frunză verde fluturi triști,
Lumea-i plină de-ariviști,
Care-au dat cu flitul școlii
Și-acum rod ca niște molii

pr2Beznă amară

Tu, pitit în sufletul meu ca o pasăre-n rană
eu, desculță sub aceeași salcie mereu
în mine ochiul tău verde, e verde pe veci
până la mine-n icoană
tăcerile mi se adună în sinele meu
castanii își aprind lumânările reci...
N-am iubit niciodată atât!
nu vreau să ni se șteargă urmele
mâinilor noastre împletite demult...
mă arde un dor ce doarme-n pământ,
(dacă n-am mai iubit pe nimeni,
e pentru c-am vrut să trăiesc un pic ca un sfânt!)
Ce zbatere clară, (strig!)

zvBlestem

Bat clopote plângând al meu blestem,
Despart din cer un nor de-un curcubeu,
Îmbracă-n lacrimă uscată un poem
Împovărând  tacit pe Dumnezeu.

Păcate cad golașe de-avuții
Și gânduri dezbrăcate de rușine,
Inimi mătănii bat la poarta vieții
La care toaca-ncearcă să dezbine.

Se sparg atâtea vise-n gândul meu
Mustind de-avid păcat și de dorință
Se-mbracă-n neputință al meu eu
Plecându-și pleoapa plină de credință.

pr1Iar se face vară

Trec pe lângă mine  de-atâtea ori și nu știu că sunt eu...
prin vitraliile sufletului mă arde  lumina
iar se face vară,
iar vreau să schimb lumea,
sau să  fug cu lacătul propriei închisori
mă  mir că nu e loc în lanul de secară!?
în fiecare dimineață, la cafenea fac cunoștință cu mine,
vin în întâmpinarea mea de copil neiubit...
să-mi număr amintirile,
să-ți spun că-mi lipsesc câteva!