Creierul se îmbolnăvește din cauza noastră, pentru că nu știm să protejăm această ”bijuterie”. Îmbolnăvirea creierului apare și atunci când ne izolăm în tabletă, în Facebook și în telefon, dar și pentru că nu facem câteva exerciții simple de respirație imediat după trezire. Creierul suferă și dacă avem un mic dejun agitat, dacă mâncăm pe drum sau vorbind la telefon, dacă îl supunem unui efort continuu, fără să-i dăm nimic în schimb, a spus neurochirurgul Vlad Ciurea, la interviurile Libertatea Live.
”Creierul are nevoie de aer curat, de mâncare sănătoasă, fără grăsime, dar cu un dulce bun, precum mierea. Creierului îi place ciocolata, are nevoie de apă, dar cel mai mult și mai mult îi place zâmbetul”, spune medicul care peste 50 de ani a operat creiere.
Profesor doctor Alexandru Vlad Ciurea a fost ani 10 ani directorul Spitalului de Urgență Bagdasar-Arseni, în care a lucrat 50 de ani. Neurochirurgul a făcut aproape 23.000 de operații pe creier, iar 17 ani a operat numai copii, cel mai mic având două zile.

Ne îmbolnăvim pentru că nu vorbim, pentru că ne izolăm

”Dacă ne izolăm în tabletă, în telefon, creierul  se îmbolnăvește. Ați văzut cum traversează acum oamenii? Cu ochii tot pe Facebook. Noi suntem făcuți să trăim în grup, nu izolați”, mai spune neurochirurgul Vlad Ciurea.

Ion Cristoiu [I.C.]: UASCR-ul funcţiona cum funcţionau şi alte instituţii, organizaţii ale sistemului ceauşist, cum ar fi Comitetul Central al PCR pentru Scânteia, conducerea Frontului Unităţii Socialiste pentru România Liberă sau pentru Scânteia Tineretului – CC al UTC, în calitate de patroni şi editori. Principiile de funcţionare nu difereau cu nimic de principiile de funcţionare ale presei mogulizate în România ultimilor ani. Locul „mogulului” de astăzi care finanţează o publicaţie falimentară din punct de vedere, sigur, comercial, îl ţinea, la vremea respectivă, în cazul revistelor studenţeşti, UASCR-ul.

nicolae dabija 280Interviu cu poetul NICOLAE DABIJA,
deputat de Chișinău, directorul revistei „Literatura și arta”

-    șapou/ intro –
Eu aș compara efortul intelectualilor basarabeni cu acela al zidarilor de cetăți: cu o mână zideau, iar cu alta apărau ceea ce au zidit. La fel fac și trebuie să facă necontenit intelectualii basarabeni. Fiindcă la noi, în Basarabia, se duce, în continuare, o luptă pentru adevărul științific: limba noastră este Limba Română, poporul din Basarabia este popor român, istoria noastră este istoriei românească, folclorul nostru este folclor românesc, iar noi, cu toții, suntem români.

Am cunoscut-o pe doamna Valentina Geambașu (și am început să iubesc versurile dumneaei) cu ocazia participării la Cursul de Televiziune, organizat în cadrul Școlii Populare de Arte și Meserii, Pitești. M-a impresionat prin sinceritate și naturalețe, trăsături pe care le-am regăsit și în poeziile pe care le scrie. Mi-am zis că o astfel de prezență nu poate trece neobservată și doamna Geambașu a răspuns pozitiv propunerii de a-mi acorda un interviu, bogat în versuri și trăiri. Vorba ceea : Verba volant, scripta manent.

In preajma zilei simbolice de nastere a lui Mihai Eminescu (cea reala fiind 20 decembrie anul precedent, dar a fost trecut in acte la 15 ianuarie), profesorul eminescolog Nicolae Georgescu ofera cateva date despre cercetarea sa asupra personalitatii lui Eminescu.

Jurnalul National: Domnule Nicolae Georgescu, sunteti un eminescolog recunoscut. Vorbiti-ne despre descoperirile facute de dumneavoastra in domeniu.

Nicolae Georgescu: Ca bibliotecar la Academia Romana, prima descoperire facuta de mine, care m-a obsedat si pe care am verificat-o cativa ani prin toata presa timpului si in toate documentele de arhiva pe care le-am avut la dispozitie, a fost importanta zilei de 28 iunie 1883 in viata lui Mihai Eminescu. Aici lumea noteaza lapidar ca in aceasta zi Eminescu a innebunit si au urmat sase ani de calvar, de chin, de incercari de a reveni in viata culturala, asa-numitii ani negri din viata lui Eminescu.