-Domnule Ion Georgescu, mă bucură sosirea dumneavoastră în România,

dar în acelaşi timp mă întristează gândul că staţi atât de puţin.

Nici nu ştiu cu cine să încep: cu poetul, cu pictorul sau bunicul Ion Georgescu?

        - Cred că ai văzut, dragă Gelu, că port o şapcă având pe vizieră înscrisul „GREATEST GRAMPA”. Vin silit de faptul că-mi expiră şederea ca turist, dar şi pentru rezolvarea unor probleme care nu mai suportă amânare. În puţinele zile de reşedere în Ţară încerc să-mi rezolv priorităţile: să-mi întâlnesc prietenii, să împărtăşesc idei artistice cu ei, să mai revăd expoziţii de artă şi locuri dragi. Totuşi, e de început cu bunicul care e neseparat de neastâmpăraţii şi foarte dulcii nepoţei Julia şi David. Trebuie continuat cu prietenul-pictor şi prietenul-poet. Vocaţia mea e prietenia pe care o promovez prin penel şi pix.

Detalii

= Al treilea interviu cu doctorul Coriolan DRAGOMIR =

              În dialogurile anterioare am pus în evidență două din căile prin care doctorul Dragomir a acționat întreaga viață pentru preîntâmpinarea îmbolnăvirii semenilor săi: calea profesională de reputat medic igienist (controlul riguros al alimentelor) și pasiunea moștenită de la tatăl domniei sale de a-și ajuta semenii cu preparate naturiste (ceaiuri, extracte, alifii, prafuri, tincturi).

            Prezentul dialog îl vizează pe reflexoterapeutul Coriolan Dragomir...

Detalii

Mai întâi am cunoscut ideile, gândurile, scrisurile semnate Ştefan Jurcă.

Apoi m-am întâlnit cu identitatea/materie a acelei semnături (care corespundea imaginaţiei mele  exceptând un lat de palmă pe orizontală. Asemenea neconcordanţe le-am mai avut între cum mi-am imaginat eu personajele unei lecturi şi actorii unui film realizat după scenariul acelui text).
         M.G.: Dle Jurcă te-ai împrietenit cu calculatorul dar n-ai renunţat la carte pe suport de hârtie. Amândoi am prins vremuri criticabile dar în timpul cărora biblioteca personală făcea parte din zestrea tinerilor sau se lăsa moştenire. Te bucuri de o carte nouă? Preferi o carte computerizată sau una clasică ?

Detalii

Este un om de administraţie, cu o carieră solidă şi o experienţă pe măsură.

De curând, a ocupat funcţia de secretar interimar al CJ Maramureş. Ioan Dragoş este însă şi un poet extrem de apreciat, cu numeroase volume publicate şi premii importante „la activ”.

Rep.: Când şi cum aţi început cariera juridică?

Ioan Dragoş: Am început cariera juridică la terminarea Facultăţii de drept economic-administrativ din Sibiu în anul 1980 îndeplinind funcţia de secretar al comunei Satulung până în anul 1988, după care am fost transferat la Consiliul popular judeţean Maramureş, iar în perioada 1992-1994 am îndeplinit funcţia de secretar al municipiului Baia Mare.

Detalii

„ Muzica este o parte din fiinţa mea”

  „Dacă m-aş aşeza acum la pian, aş umple restaurantul de lume !“

a spus Maira în  faţa palatului Lloyd din Timişoara, în timp ce ochii prelungi, ca zborul rândunelelor, urmăreau jocul fiicei ei, printre porumbei. Maira purta pantaloni albi, cu manşeta deasupra genunchiului, iar bluza de mătase înflorea cu roşu de mac lumina ce atârna pe crengile începutului de iunie, 2014.

O reîntâlnesc pe Maira după doi ani, în aceste pagini şi-i privesc din nou mâinile ce poartă condurul delicat, pierdut de sunete, pe cea din urmă treaptă a unui castel  muzical.

Detalii

  1. „Românii trebuie să-și cunoască istoria reală, fără fardări sau cosmetizări”
  2. Interviu cu Alexandru GHIZA
  3. „Noi suntem deschiși la toate influențele artistice” | Interviu cu scriitorul Jordi Virallonga Eguren (Spania)