- De la Craiova până în Bulzeşti sunt vreo 25-26 km, pe vechiul drum dintre Bănie şi Rm. Vâlcea. Cam tot atâţia însumează şoseaua principală a comunei, cu sate ,,înşirate ca mărgelele pe aţă”, după cum scria Marin Sorescu. De unde vine numele Bulzeşti? Are legătură cu ,,bulz”, cuvânt cu evidente rezonanţe dacice, precum ,,barză”, ,,brazdă”?...
- Distanţa de la Craiova la Bulzeşti este de 26 km, cum aţi menţionat. Satele componente, care se extind pe câţiva kilometri, sunt: Bulzeşti, Gura Racului, Seculeşti, Prejoi şi Frăţila. Numele satului a făcut obiectul unor cercetări, atât ale mele, cât şi ale lui Marin. Pornind de la etimologia cuvântului ,,bulz”, am observat că are o vechime destul de mare, provenienţa fiind ardelenească, transilvăneană.
- Detalii
- Scris de Dan LUPESCU
motto:
„Treaba asta oricum trebuie făcută de cineva//dar pun rămăşag/că nici un redactor nu s-ar încumeta/să publice un text ca ăsta prin reviste/cu atît mai puţin ideologii/cu care odată şi odată tot am să mă răfuiesc eu/să zicem încărcîndu-i în bidoane ca pe şobolani/în timp ce stau de vorbă cu ţiganii/sau cu mama//altfel nu se mai poate!” (Ion Monoran din volumul Locus periucundus, editura Marineasa, Timişoara, 1994)
Primul meu interviu[1] cu prozatorul-jurnalist Viorel Marineasa[2] a avut loc la Oradea în 2005 la Zilele Revistei Familia[3].
- Detalii
- Scris de Simona-Ioana Cucuian
Citește mai departe: Interviurile regăsite cu Viorel Marineasa
Vladimir Moss este un teolog și istoric britanic ortodox autorul mai multor cărți de studii și eseuri, majoritatea accesibile online, cu un interes constant pentru istoria Rusiei și a Bisericii. Cărțile sale au fost traduse în mai multe limbi străine (în română a apărut “Căderea Angliei ortodoxe", la Editura Egumenița) iar multe dintre ele s-au bucurat de o recepție remarcabilă.
Domnule Dr. Moss, ne puteți spune câteva lucruri despre traseul dumneavosastră biografic? Cum v-ați convertit la Ortodoxie? Care au fost întâlnirile decisive din viața dumneavoastră?
M-am născut în Londra în anul 1949 în familia unui diplomat britanic, iar credința în care am fost crescut de mic a fost anglicanismul.
- Detalii
- Scris de Ninel Ganea
30 aprilie 2015, Ioan Groşan, Boema 33 – Piaţa Romană în lucru, ambianţă picamere, excavaţii, atmosferă etern lucrativă, ca înainte de 1 Mai.
Ars Amatoria a fost un grup pe care l-am format în anul I de facultate, la Filologia clujană, împreună cu regretatul meu prieten Radu G. Ţeposu, cu Lucian Perţa – cel mai bun parodist din ţară la ora actuală, cu George Ţâra din Prundu Bârgăului, cu Ioan Buduca, mai mare cu doi ani ca noi şi, în trupa de teatru – făceam teatru în primul rând, cu Emil Hurezeanu, care, ulterior, a fost, după cum bine se ştie, unul dintre cei mai activi redactori la Europa Liberă. Interesant este că numele grupului l-a dat Ţeposu, chiar în anul I de facultate, când noi am intrat cu Latina – trebuie specificat asta.
- Detalii
- Scris de Simona-Ioana Cucuian
Marian Ilea: E o ocazie fericita sa ne intalnim cu doamna Maria Margareta Labis, sora poetului Nicolae Labis, un poet pe care eu il cunosc foarte bine de pe vremea cand, in clasa a II-a (cred ca multi dintre noi am trait experienta asta), recitam extrem de bine blindat la nivelul intelegerii “Moartea caprioarei”.
“Moartea caprioarei” este un poem ce se citeste cu placere in clasa a II-a, se citeste cu foarte mare placere si in clasa a XII-a, cu mai mare placere dupa ce se termina facultatea. Se citeste si atunci cand ti se naste primul copil, cand ti se naste al doilea copil, cand ajungi la varsta maturitatii, iar apoi se citeste cu mare placere cand esti de varsta a treia. “Moartea caprioarei” este o poezie pe care eu o iubesc foarte mult si in momentul cand iubesti foarte mult un text nu-l comentezi. Nu se preteaza la comentarii si nici macar la plezirismul care ar fi pana la urma o tentatie… Foarte multe spune poetul acolo, doamna Margareta Labis, va marturisesc, nu ma asteptam, cand eram in clasa a II-a, sa stau la o sueta cu sora poetului Nicolae Labis.
- Detalii
- Scris de Marian Ilea