= Interviu cu doctorul Coriolan DRAGOMIR =
Doctorul Coriolan Dragomir aproape că nu mai are nevoie de nicio prezentare, domnia-sa fiind bine cunoscut în tot Maramureșul, îndeosebi în Maramureșul Voievodal, ca vajnic și neobosit apărător al sănătății semenilor prin controalele efectuate pe nepusă masă în centrele de producție, procesare, depozitare și comercializare a alimentelor și băuturilor: abatoare, depozite, puncte de desfacere.
Căci până la pensionarea sa, ceea ce înseamnă zeci de ani de activitate, nu doar că a pus pe picioare Cooperative Agricole de Producție unde la propriu animalele mureau de foame (a avut serios de tras din întrebuințarea substantivului „inaniție”, pe care activiștii anilor șaizeci nu l-au priceput, dar îndată l-au catalogat ca extrem de dușmănos pentru rânduielile socialiste!), lăsând în urmă-i laboratoare de referință în branșă (bunăoară Laboratorul pentru analize din Piața centrală de alimente a Sighetului), ci în decursul timpului a acumulat o bogată experiență, precum și aprecierea tuturor factorilor decizionali din țară și străinătate, locuri cu amintiri pe unde a fost purtat de destinul profesiunii sale.
- Detalii
- Scris de George PETROVAI
Ultimul număr al revistei Catholic Market include un amplu interviu cu PS Virgil Bercea,
Episcopul greco-catolic de Oradea. Vă oferim o a doua selecție din interviu, cu fragmente în care Episcopul vorbește despre relația cu BOR, despre cei trei Papi pe care i-a cunoscut și despre alte lucruri.
– Vorbeați la un moment dat de atacurile pe care presa Occidentală le avea asupra Bisericii Catolice din Franța sau din alte țări. Biserica și nu doar cea ortodoxă, la noi, reclamă aceste atacuri cu titlu personal și local, doar în România.
- Detalii
- Scris de CH
Citește mai departe: PS Virgil Bercea despre BOR, Papi și altele
Pre numele lui adevărat: Sergiu Filip, poetul Daian nu prea mai are nevoie de multe prezentări.
Născut în data de 4 august 1954, în Crișciorul Munților Apuseni, a debutat cu poezie în revista Vatra, în 1978. Deși aparent târziu împlinit, debutul său editorial (1982 - Caiet de debut al editurii Albatros) a atras atenția criticilor asupra sa. Acum are (deja) publicate 5 cărți, o alta urmând să se nască la Editura Nemira: „Lăptăria lui Enache, pe viață”. În curând. Lucrează la Editura Cartea Românească, fiind managerul acesteia. Înainte de a atinge această „cotă”, a fost, pe rând, vidanjor (?!), lăcătuș mecanic și îmbălsămător de cadavre. Ca un fapt divers - spune el - în 1982 s-a legat cu lanțul de gardul Uniunii Scriitorilor, într-un protest „inutil”.
- Detalii
- Scris de IR Rosiianu
Citește mai departe: „Cărțile mele sunt niște tatuaje pe pielea sufletului meu”
Cărţile, pentru mine, înseamna viaţa mea
Reporter: De fapt, Ştefan Jurcă, cine e mai important pentru tine: poetul, prozatorul, jurnalistul sau economistul de la URBIS? Pentru ca toti tindem sa fim ceva anume, mai presus de toate. De exemplu, Gina Pistol si o posibila cariera in avocatura in slujba saracului, sau Ioana Mantale si nostalgia unei stralucite cariere in mirmicologie....
Stefan Jurca: Pentru mine, cel mai important este poetul, care poet este subtire, la fel ca tineretea mea „esuata”, cum mi-a spus un prieten, apoi prozatorul care s-ar parea ca incepe sa existe. Eu nu sunt jurnalist, dar uneori simt ca-mi „sar capacele” si atunci scriu la rubricile de cultura. Dar pentru ca toate acestea să poata exista au nevoie de economistul care sunt obligat sa fiu.
R: Ce date ale copilariei tale te-au marcat in mod deosebit si cum s-a facut de te-ai apucat de scris in loc sa te pasionezi, bunioara, de cioplitul in marmura, ca se castiga bine....
- Detalii
- Scris de Nicolae Scheianu
„Poezia este aşteptare vizionară, o aşteptare în pragul casei sufletului; este comunitate, dar şi singurătate; este un vârf de munte aşteptând crepusculul, dar şi o vale aşteptând primele raze ale soarelui de dimineaţă; o lumină ce se distribuie, dar nu se împarte; poezia este mereu o plecare din mine şi o întoarcere vămuită; poezia este o permanentă despărţire...”
— Bună ziua, stimată Domniță! Vă mulțumesc pentru că ați acceptat invitația de a răspunde la câteva întrebări pentru cititorii noștri. Debutul dvs. literar s-a produs în luna mai a anului 1971 în revista „Argeș” cu poezia intitulată, nu întâmplător, Contemplare, grație firii dvs. meditative. Vorbiți-ne puțin despre începuturile dvs. literare.
— Bună ziua, dumneavoastră şi cititorilor revistei „Teleormanul Cultural”! Primele încercări literare mai consistente, consemnate într-un caiet cu această destinaţie, datează din primii ani de liceu. Îmi amintesc, însă, că în clasele mici defineam cu uşurinţă, printr-un distih (cu ritmul, rima şi măsura aferente), diverse situaţii, stări de fapt, fiinţe..., lucru apreciat de cei maturi, în preajma cărora mă aflam. La terminarea liceului, aveam câteva caiete cu poezii, care, din păcate (sau poate din fericire!) s-au pierdut. Imediat după liceu, în acelaşi an, am intrat la Facultatea de filologie a Institutului Pedagogic din Piteşti, debutând publicistic, aşa cum spuneţi şi dumneavoastră, la revista literară „Argeş”.
— În anii studenției dvs., ați frecventat mai multe cenacluri în care v-ați afirmat ca poetă. Cum arăta boema literară a acelor ani?
- Detalii
- Scris de Cristian Gabriel Moraru
Citește mai departe: Interviu cu DOMNIȚA NEAGA, membră USR, filiala Pitești