motto:

Treaba asta oricum trebuie făcută de cineva//dar pun rămăşag/că nici un redactor nu s-ar încumeta/să publice un text ca ăsta prin reviste/cu atît mai puţin ideologii/cu care odată şi odată tot am să mă răfuiesc eu/să zicem încărcîndu-i în bidoane ca pe şobolani/în timp ce stau de vorbă cu ţiganii/sau cu mama//altfel nu se mai poate!” (Ion Monoran din volumul Locus periucundus, editura Marineasa, Timişoara, 1994)

Primul meu interviu[1] cu prozatorul-jurnalist Viorel Marineasa[2] a avut loc la Oradea în 2005 la Zilele Revistei Familia[3].

Vladimir Moss este un teolog și istoric britanic ortodox autorul mai multor cărți de studii și eseuri, majoritatea accesibile online, cu un interes constant pentru istoria Rusiei și a Bisericii. Cărțile sale au fost traduse în mai multe limbi străine (în română a apărut “Căderea Angliei ortodoxe", la Editura Egumenița) iar multe dintre ele s-au bucurat de o recepție remarcabilă.

Domnule Dr. Moss, ne puteți spune câteva lucruri despre traseul dumneavosastră biografic? Cum v-ați convertit la Ortodoxie? Care au fost întâlnirile decisive din viața dumneavoastră?

M-am născut în Londra în anul 1949 în familia unui diplomat britanic, iar credința în care am fost crescut de mic a fost anglicanismul.

30 aprilie 2015, Ioan Groşan, Boema 33 – Piaţa Romană în lucru, ambianţă picamere, excavaţii, atmosferă etern lucrativă, ca înainte de 1 Mai.

Ars Amatoria a fost un grup pe care l-am format în anul I de facultate, la Filologia clujană, împreună cu regretatul meu prieten Radu G. Ţeposu, cu Lucian Perţa – cel mai bun parodist din ţară la ora actuală, cu George Ţâra din Prundu Bârgăului, cu Ioan Buduca, mai mare cu doi ani ca noi şi, în trupa de teatru – făceam teatru în primul rând, cu Emil Hurezeanu, care, ulterior, a fost, după cum bine se ştie, unul dintre cei mai activi redactori la Europa Liberă. Interesant este că numele grupului l-a dat Ţeposu, chiar în anul I de facultate, când noi am intrat cu Latina – trebuie specificat asta.

Marian Ilea: E o ocazie fericita sa ne intalnim cu doamna Maria Margareta Labis, sora poetului Nicolae Labis, un poet pe care eu il cunosc foarte bine de pe vremea cand, in clasa a II-a (cred ca multi dintre noi am trait experienta asta), recitam extrem de bine blindat la nivelul intelegerii “Moartea caprioarei”.

“Moartea caprioarei” este un poem ce se citeste cu placere in clasa a II-a, se citeste cu foarte mare placere si in clasa a XII-a, cu mai mare placere dupa ce se termina facultatea. Se citeste si      atunci cand ti se naste primul copil, cand ti se naste al doilea copil, cand   ajungi la varsta maturitatii, iar apoi se citeste cu mare placere cand esti de varsta a treia. “Moartea caprioarei” este o poezie pe care eu o iubesc foarte mult si in momentul cand iubesti foarte mult un text nu-l comentezi. Nu se preteaza la comentarii si nici macar la plezirismul care ar fi pana la urma o tentatie… Foarte multe spune poetul acolo, doamna Margareta Labis, va marturisesc, nu ma asteptam, cand eram in clasa a II-a, sa stau la o sueta cu sora poetului Nicolae Labis.

Interviu cu romancierul Vasile Moiș, autorul romanului fluviu ”În spatele ușilor deschise”, care va cuprinde, în final, douăzeci de volume

Domnule Vasile Moiș, aș începe interviul nostru cu o întrebare clasică: cine este Vasile Moiș, de unde vine și cum a ajuns să se implice, la vârf, în politica României, după evenimentele din decembrie 1989?
Provin dintr-o familie cu adânci rădăcini în istorie, foarte bogată, cu domenii întinse în dreapta Tisei, până în Munţii Tatra. Voievodul Moiş a ajuns Palatin al Ungariei pe vremea regelui Béla al IV-lea.