In preajma zilei simbolice de nastere a lui Mihai Eminescu (cea reala fiind 20 decembrie anul precedent, dar a fost trecut in acte la 15 ianuarie), profesorul eminescolog Nicolae Georgescu ofera cateva date despre cercetarea sa asupra personalitatii lui Eminescu.
Jurnalul National: Domnule Nicolae Georgescu, sunteti un eminescolog recunoscut. Vorbiti-ne despre descoperirile facute de dumneavoastra in domeniu.
Nicolae Georgescu: Ca bibliotecar la Academia Romana, prima descoperire facuta de mine, care m-a obsedat si pe care am verificat-o cativa ani prin toata presa timpului si in toate documentele de arhiva pe care le-am avut la dispozitie, a fost importanta zilei de 28 iunie 1883 in viata lui Mihai Eminescu. Aici lumea noteaza lapidar ca in aceasta zi Eminescu a innebunit si au urmat sase ani de calvar, de chin, de incercari de a reveni in viata culturala, asa-numitii ani negri din viata lui Eminescu.
- Detalii
- Scris de Daniela Cârlea Şontică
Citește mai departe: Eminescu a fost victimă politică. Interviu cu Profesorul Nae Georgescu
Interviu cu poetul NICOLAE DABIJA,
deputat de Chișinău, directorul revistei „Literatura și arta”
- șapou/ intro –
Eu aș compara efortul intelectualilor basarabeni cu acela al zidarilor de cetăți: cu o mână zideau, iar cu alta apărau ceea ce au zidit. La fel fac și trebuie să facă necontenit intelectualii basarabeni. Fiindcă la noi, în Basarabia, se duce, în continuare, o luptă pentru adevărul științific: limba noastră este Limba Română, poporul din Basarabia este popor român, istoria noastră este istoriei românească, folclorul nostru este folclor românesc, iar noi, cu toții, suntem români.
- Detalii
- Scris de DAN LUPESCU
„Mă extaziez în faţa necuprinsei bucurii a mişcării şi apartenenţei omului la infinit. „
- Detalii
- Scris de Nicolae Scheianu
Eram în liceu, la „Meșotă”, prin 1983, în timpurile cele mai cenușii ale comunismului. Făceam liceul de matematică-fizică şi, pentru că eram talentat la desen, ai mei mă duseseră să fac ore de arta grafică cu un pictor din Brașov. Omu’ era foarte bătrân... Avea aproape 90 de ani. Locuia într-o casă veche, care urma să fie demolată. Undeva pe lângă Piața Kogălniceanu, pe unde trece acum bulevardul… Barițiu parcă îi spunea străzii... Foarte supărat, Vlădăreanu - așa îl chema pe pictor - a și murit de inimă rea. În casa cu pricina, stătea în chirie o mătușă de-a mea. După moartea proprietarului, zice: „ia du-te în pivniță că are niște schițe și e păcat să se piardă. Poate le folosești tu, să desenezi după ele. Ia cheia asta de la lacăt”.
- Detalii
- Scris de Simona-Ioana Cucuian
Paul Nancă, redactor-şef la revista Convingeri comuniste, iniţiatorul proiectului Cartea cea mai mică:
În perimetrul studențesc, existau două reviste centrale editate de Uniunea Studenților din România (U.A.S.C.R.), respectiv Viața studențească, săptămânal, cu perimetrul general de activitate evident accentuat politic prin forța împrejurărilor, cel puțin când era cazul, dar avea și rubrici de cultură și rubrici de divertisment, și de sport, și de reportaj, și așa mai departe, și Amfiteatru, revista literară, care avea apariție lunară, care a fost condusă în perioada respectivă de Constanța Buzea.
- Detalii
- Scris de Simona-Ioana Cucuian