Muzica este o parte din fiinţa mea

  „Dacă m-aş aşeza acum la pian, aş umple restaurantul de lume !“

a spus Maira în  faţa palatului Lloyd din Timişoara, în timp ce ochii prelungi, ca zborul rândunelelor, urmăreau jocul fiicei ei, printre porumbei. Maira purta pantaloni albi, cu manşeta deasupra genunchiului, iar bluza de mătase înflorea cu roşu de mac lumina ce atârna pe crengile începutului de iunie, 2014.

O reîntâlnesc pe Maira după doi ani, în aceste pagini şi-i privesc din nou mâinile ce poartă condurul delicat, pierdut de sunete, pe cea din urmă treaptă a unui castel  muzical.

dan dobos 1În următoarea sută de ani se vor întâmpla două lucruri care vor modifica radical fiinţa umană: energia va deveni practic gratuită, ceea ce va duce la dispariţia proprietăţii şi implicit a consecinţelor ei politice, vechi de zece mii de ani. A doua transformare va fi aceea că omul va deveni practic nemuritor, ceea ce va crea o extraordinară presiune asupra planetei, este de părere Dan Doboş, scriitor de SF şi jurnalist, autorul celebrei trilogii ''Abaţia'', care a acordat un interviu Descopera.ro.

Interviul prezintă astfel o reconciliere între ştiinţele umaniste şi ştiinţele exacte, greu de „digerat” în paradigma actuală.

1. Marian Ilea: Titlul interviului ar fi ludic (uşor) dacă n-ar fi serios! Ioane,

ai primit un premiu pentru critică literară al Fundaţiei "Archeus"! De ce sau pentru ce? Şi-ntr-o primă "anexă", cum se simte prozatorul în noua-i calitate? 

Ioan Groşan: Sunt un "veteran" al manifestărilor "Archeus" şi nu cred c-am lipsit la mai mult de două ediţii din tabăra de la Ocoliş. Evident, premiul mă bucură fiindcă e singurul pe care l-am luat în calitate de "critic", deşi am avut destule "antecedente" în acest sens. Eu m-am format la şcoala exegetică a "Echinox"-ului clujean, sub oblăduirea acelui formidabil triumvirat Ion Pop-Marian Papahagi-Ion Vartic, aşa că sângele critic, atâta cât îl am, apă nu se face. Iar timp de doi ani, din 2012 până în 2014, când n-aveam slujbă nicăieri, am trăit efectiv din critică, scriind recenzii, articole, prefaţe, postfeţe, prezentând cărţi pe unde se nimerea.

Interviu cu Ștefan Jurcă realizat de Cristina Vari, clasa a XII-a, Liceul „Vasile Lucaciu”, Baia Mare

1) Am înțeles că ați copilărit în Arad, localitatea Sălăjeni. Ce v-a adus în Baia Mare?
Ș.J.: Am copilărit într-un sat din județul Arad pentru că acolo unde m-am născut era vatra mea, adică bunicii și părinții erau din sat, aveau casă, gospodărie și pămînt. Pe vremea aceea se făceau patru clase elementare, în sat, următoarele clase le-am urmat la Sebiș, pe atunci comună, fostă plasă, iar astăzi este oraș. După ce am dat admitere la liceu și l-am absolvit cu examen de bacalaureat am ajuns, prin concurs de admitere, la Politehnica din Brașov (1967-1970).

Arheologul Ion Motzoi-Chicideanu explică pentru „Adevărul“ de ce nu putem vorbi despre creştinism pe teritoriul actual al României în primele secole după Hristos.

Tradiţia Bisericii Ortodoxe Române susţine că, pe teritoriul ţării noastre, creştinismul s-a propagat prin străduinţa Sfântului Apostol Andrei. În timpul misionariatului în Dobrogea, apostolul Andrei ar fi hirotonit preoţi şi episcopi. La rândul lor, aceia au uns alţi preoţi şi alţi episcopi.

Totuşi, sursele arheologice şi epigrafice infirmă această ipoteză. Pentru a lămuri problema credinţei în primele secole după Hristos pe teritoriul României, am discutat cu arheologul Ion Motzoi-Chicideanu. Având o experienţă de peste trei decenii pe teren, Domnia Sa a cercetat nenumărate complexuri funerare, între care şi morminte creştine timpurii sau medievale.

Domnule profesor, cum a apărut creştinismul pe actualul teritoriu al României?

Pentru România, problema creştinismului este foarte complicată. Creştinismul a apărut la noi la fel ca în restul Imperiului Roman, cu precădere în mediul citadin, în oraşe. Tocmai de aceea, cei opuşi creştinilor erau păgânii, adică locuitorii satelor.