JordiVirallongaNăscut în anul 1955, scriitorul Jordi Villaronga Eguren este profesor de limba și literatura spaniolă la Universitatea din Barcelona. În anul în care l-am cunoscut, 1998, era președintele Asociației Poeților din Barcelona (de la înființarea sa, în 1989) și publicase șapte volume de poezie și trei cărți de eseuri despre literatura spaniolă contemporană. Colaborează la numeroase ziare și reviste de cultură precum „El Pais”, „La Vanguardia”, „El Periodico  de Catalonia” și este, de asemenea, un apreciat traducător din italiană, portugheză și catalană.

-          Care sunt trăsăturile specifice ale literaturii și poeziei spaniole din acest secol?

-          Literatura spaniolă a acestui secol are ca prim vârf valoric generația ”27, cu Lorca, Cernuda, Salinas, Aleixandre, Alberti, Juan Ramon Jimenez și Antonio Machado. Datorită lor și celor care au urmat se poate spune că acesta e secolul de aur al literaturii spaniole. Acești poeți au început cu o linie experimentală, avangardistă și au influențat ulterior toată poezia noastră. Ei sunt cei mai cunoscuți și de altfel Juan Ramon Jimenez a luat și Premiul Nobel. El a fost un deschizător de drumuri al generației ”27 cu poezia sa pură și cu un puternic substrat cultural.

dan dobos 1În următoarea sută de ani se vor întâmpla două lucruri care vor modifica radical fiinţa umană: energia va deveni practic gratuită, ceea ce va duce la dispariţia proprietăţii şi implicit a consecinţelor ei politice, vechi de zece mii de ani. A doua transformare va fi aceea că omul va deveni practic nemuritor, ceea ce va crea o extraordinară presiune asupra planetei, este de părere Dan Doboş, scriitor de SF şi jurnalist, autorul celebrei trilogii ''Abaţia'', care a acordat un interviu Descopera.ro.

Interviul prezintă astfel o reconciliere între ştiinţele umaniste şi ştiinţele exacte, greu de „digerat” în paradigma actuală.

hrb pDaniela Harabagiu, artista care își semnează lucrările cu pseudonimul Hara Dana, este o talentată pictoriță și poetă din Teleorman. De loc din Localitatea Slobozia Mândra, Daniela Harabagiu a studiat Dreptul. În anul 1997 pe lângă poezie, și-a descoperit o mare pasiune: pictura. Lucrările ei au fost deja expuse pentru publicul larg și pot fi văzute toată luna în curs la Biblioteca Județeană Marin Preda din Alexandria.
Rep. Cum își găsește inspirația un artist care pe lângă poezie mai și pictează?
H.D. Orice observă și place ochiului pentru artist este motiv de inspirație, orice stare sufletească sau idee ce se vrea a fi exprimată prin culoare și formă, este motiv de inspirație. Natura cu toate formele sale, în primul rând, este cel mai vast motiv de inspirație.
Rep. În momentul de față ce înseamnă pictura pentru dumneavoastră?
H.D. Pictura, ca artă vizuală, înseamnă pentru mine, în primul rând un mod de exprimare, un mod de relaxare și de cele mai multe ori, o provocare, o dublă provocare, în sensul că de multe ori pictura o vezi mai întâi mental, mâna, coordonată bineînțeles de mental, fiind cea care redă ceea ce artistul vede deja cu ochii minții sale și o provocare în sensul că alte ori nu știi ce vei picta, mâna fiind coordonată de data aceasta de subsconștient.

Marian Ilea< Ce credeti despre situatia politica de la noi in comparatie cu celelalte tari post-comuniste? Monica Lovinescu

< In decembrie ’89 ne-am aflat in avangarda. Reintrarea noastra in „istorie” eclipsa in atentia opiniei publice mondiale pana si caderea zidului de la Berlin.Indiferent de toate scenariile alcatuite apoi pentru a explica sau camufla „revolutia”, oamenii ce-si expuneau viata pe strazile Timisoarei si apoi ale Bucurestiului nu erau niste marionete telecomandate. Din manechine nu curge sange.

Interviu cu Ștefan Jurcă realizat de Cristina Vari, clasa a XII-a, Liceul „Vasile Lucaciu”, Baia Mare

1) Am înțeles că ați copilărit în Arad, localitatea Sălăjeni. Ce v-a adus în Baia Mare?
Ș.J.: Am copilărit într-un sat din județul Arad pentru că acolo unde m-am născut era vatra mea, adică bunicii și părinții erau din sat, aveau casă, gospodărie și pămînt. Pe vremea aceea se făceau patru clase elementare, în sat, următoarele clase le-am urmat la Sebiș, pe atunci comună, fostă plasă, iar astăzi este oraș. După ce am dat admitere la liceu și l-am absolvit cu examen de bacalaureat am ajuns, prin concurs de admitere, la Politehnica din Brașov (1967-1970).