Gelu Dragos si Toma G. Rocneanu 180  Reporter: Domnule Gross, ați împlinit o vârstă de invidiat, cu atât mai mult cu cât în Lume este pandemia covid. Aveți un secret privitor la acest lucru ?
    Rocneanu : Stimate domnule profesor nu am nimic a spune, a da sfaturi, care după câte știți se infirmă a doua zi, dar mai ales lumea este sătulă de ”indicații”, de ce să-i mai plictisesc și eu ? După cum vedeți aria de răspândire are ceva comun cu rotația pământului, care a ajutat  mult la răspândirea Covid 19, totuși parcă variația senin-ploaie  a avut efectul ei. Această pandemie, să nu supăr pe nimeni, dar aduceți-vă aminte că oamenii vindecați din Timișoara, s-au însănătoșit din resurse proprii. Deci dacă se știa date despre acest virus nu se ajungea aici. Un alt aspect a fost o neînțeleasă organizare a spitalelor.
    Rep. Aveți peste 40 de ani în învățământ,  puteți să  ne divulgați câte ceva din activitatea dumneavoastră din învățământ ?

Paul Nancă, redactor-şef la revista Convingeri comuniste, iniţiatorul proiectului Cartea cea mai mică:

În perimetrul studențesc, existau două reviste centrale editate de Uniunea Studenților din România (U.A.S.C.R.), respectiv Viața studențească, săptămânal, cu perimetrul general de activitate evident accentuat politic prin forța împrejurărilor, cel puțin când era cazul, dar avea și rubrici de cultură și rubrici de divertisment, și de sport, și de reportaj, și așa mai departe, și Amfiteatru, revista literară, care avea apariție lunară, care a fost condusă în perioada respectivă de Constanța Buzea. 

”Sunt prea bătrân pentru a mă mai putea maturiza!” (Ioan Marchiș)

 Interviu cu sculptorul Dr. Ioan Marchiș, realizat în atelierul său din Ocoliș

-Aici, în atelierul tău de la Ocoliș, te-am văzut, adeseori modelând în lut, în ghips, dar niciodată cioplind un lemn. La ce lucrezi acum, domnule Marchiș?

-Acest trunchi de nuc bătrân de aproape 200 de ani are peste 2 metri înălțime   și cântărește peste o tonă. Lucrarea pe care o fac se intitulează Fata din nuc, pentru că va fi o zeiță, o zână ca în basmul lui Dimitrie Anghel, Fata din dafin.

Marele om politic Corneliu Coposu a acordat pe 20 august 1945 un interviu amplu pentru Associated Press în care a dezvăluit în detaliu culisele acţiunii din 23 August 1944, care a condus la răsturnarea regimului dictatorial al mareşalului Ion Antonescu. Articolul n-a mai apărut la vremea respectivă în presa din România deoarece liderul ţărănist Iuliu Maniu l-a oprit de la publicare.

motto:

Treaba asta oricum trebuie făcută de cineva//dar pun rămăşag/că nici un redactor nu s-ar încumeta/să publice un text ca ăsta prin reviste/cu atît mai puţin ideologii/cu care odată şi odată tot am să mă răfuiesc eu/să zicem încărcîndu-i în bidoane ca pe şobolani/în timp ce stau de vorbă cu ţiganii/sau cu mama//altfel nu se mai poate!” (Ion Monoran din volumul Locus periucundus, editura Marineasa, Timişoara, 1994)

Primul meu interviu[1] cu prozatorul-jurnalist Viorel Marineasa[2] a avut loc la Oradea în 2005 la Zilele Revistei Familia[3].