“Cine moare de grija Centenarului” – pune o întrebare Prof. Dr. Alexandru Diaconescu de la Facultatea de Istorie a Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca. Își răspunde singur că nu sunt prea mulți, că “câinele bătrân sucombă de drum lung, prostul de grija altuia, iar intelectualii pier de obicei în urma unor complicate procese de conştiinţă. Numai politicienii nu mor nici de ruşine nici de frica lui Dumnezeu!” – a fost concluzia emisiunii ÎN VIZOR de marți seară de la televiziunea locală NCN.

Intram pentru prima dată în sediul redacției'' Lit. şi arta''. Dezorientate , neştiind care uşă s-o deschidem, vorbeam cu fiica în şoaptă. Căutam să depunem lucrarile pentru   "Concursul de creație literară şi artă plastică Nicoară''. În hol , într-un fotoliu şedea cineva ghemuit. După cum arata , parea sa fie un boschetar obosit şi istovit , lihnit de foame. In gînd mi-am zis, Doamne, şi aici au patruns...    Şi  deodată...

--- Ce vorbiți aşa încet ?

--Să nu Vă deranjăm, am vazut că vă odihniți ...

Cum e să fii ales preşedintele filosofilor lumii? „Aşa cum spuneţi dumneavoastră sună ca fiind ceva mult mai mare decât în realitate", răspunde Mircea Dumitru, rectorul Universităţii din Bucureşti.
Săptămâna viitoare acesta va lua în primire mandatul de lider al Institutului Internaţional de Filosofie cu sediul la Paris, funcţie în care a fost ales cu majoritate de voturi, datorită recunoaşterii şi reputaţiei de care se bucură. „Nu pot să ascund faptul că este o mare onoare, o mare cinste care mi s-a făcut şi mie şi, într-un fel şi şcolii din care provin eu", a declarat Dumitru pentru Gândul.

 -    Domnule Toma Gross Rocneanu, îmi amintesc cu plăcere de prima noastră întâlnire, cu ceva ani în urmă, când alături de regretatul Ion Burnar am venit la o manifestare literară organizată la Grup Şcolar Miner, cum se numea pe atunci. Spuneţi-ne câteva date despre dumneavoastră, ştiind că sunteţi băimărean prin adopţie !
- Stimate domnule profesor, într-adevăr sunt născut în Rodna, în anul 1943, 18 noiembrie.  

-    De la Craiova până în Bulzeşti sunt vreo 25-26 km, pe vechiul drum dintre Bănie şi Rm. Vâlcea. Cam tot atâţia însumează şoseaua principală a comunei, cu sate ,,înşirate ca mărgelele pe aţă”, după cum scria Marin Sorescu. De unde vine numele Bulzeşti? Are legătură cu ,,bulz”, cuvânt cu evidente rezonanţe dacice, precum ,,barză”, ,,brazdă”?...
-    Distanţa de la Craiova la Bulzeşti este de 26 km, cum aţi menţionat. Satele componente, care se extind pe câţiva kilometri, sunt: Bulzeşti, Gura Racului, Seculeşti, Prejoi şi Frăţila. Numele satului a făcut obiectul unor cercetări, atât ale mele, cât şi ale lui Marin. Pornind de la etimologia cuvântului ,,bulz”, am observat că are o vechime destul de mare, provenienţa fiind ardelenească, transilvăneană.