Pentru unii a simboliza valorile complementare sau alternative ale unei
evoluții, lumina este pusă în relație cu întunericul.
Lumina simbolizează
necontenit viața, mântuirea, fericirea date de Dumnezeu, care este El
Însuși lumină. Legea lui Dumnezeu este o lumină în calea oamenilor.
Messia aduce lumina. Mai mult, lumina lui Dumnezeu risipește
- Detalii
- Scris de Corina Isabella Csiszár
Satul cu tradiţiile şi obiceiurile lui se regăseşte în sufletul fiecărui român. Nu există român care să nu-şi amintească cu drag de portul tradiţional, de obiceiurile şi tradiţiile care i-au luminat copilăria, de primii ani de şcoală, chiar dacă viaţa l-a purtat pe drumuri străine. Românul, în ciuda faptului că viaţa l-a purtat departe de locul natal, nu uită să păstreze învăţătura primită de la predecesorii săi.
„Givăniţ româneşce“ este mesajul poetului în grai Iancu Almăjan Bănăţanu. „Vorbiţ să-ntăliagă lumia dî la sat / [...] / Nu stâlşiţ prîn şpiluri limba me română / [...] / Spuni-ţ româneşce pră unge îmblaţ.“ Se poate observa că românul născut şi crescut la sat îşi iubeşte şi respectă atât de mult graiul strămoşesc, încât îl poartă în sufletul lui mereu şi-l redă în versuri, versuri în care oglindeşte obiceiri specifice zonei în care s-a născut şi a crescut, portul tradiţional, ocupaţiile de bază ale oamenilor de la sat, cântecul horelor, dorurile din suflet. Prin graiul strămoşesc ţăranul român se identifică cu tot ceea ce are mai sfânt, dragostea de mamă, dragostea de neam şi ţară, obiceiul strămoşesc, portul din străbuni lăsat, ocupaţiile, tradiţiile legate fie momentele de trecere din viaţa omului, fie de sărbătorile religioase, hora şi cântecul popular.
- Detalii
- Scris de eCreator.ro
Citește mai departe: Satul cu tradiţiile şi obiceiurile lui desprinse din poeziile în grai bănăţean
În viața unui popor ocupațiile reflectă condiția esențială din punct de vedere economic. Alături de agricultură, creșterea animalelor a fost și este una dintre ocupațiile de bază ale țăranilor maramureșeni.
- Detalii
- Scris de Corina Isabella Csiszár
Strigătură la găină
Zî-mi ceteraş, mai cu drag,
Să mă pot culca pă prag.
Că prăguţu-i cu t'inguţă,
Nu pot urca că-s mn'icuţă.
Eu pă prag când m-am suit,
Tăt nănaşu' mi-o ot'it.
- Detalii
- Scris de CORINA ISABELLA CSISZÁR
Acești doctori sunt unele dintre cele mai cunoscute personaje din Europa medievală.
Atunci când ne gândim la Europa Medievală și în special la Moartea Neagră doctorii de ciumă sunt unele dintre imaginile pe care le putem asocia cu acestea. În mod obișnuit aceștia sunt reprezentați în costume lungi și purtând acele măști neobișnuite cu cioc.
În mod surprinzător, existența acestor costume în timpul Morții Negre se dovedește a fi un mit, istorici explică faptul că costumele purtate de către medici care să includă aceste măști cu cioc au apărut în secolele XVII-XVIII. În mod clar, cei care au acordat îngrijiri medicale celor care au suferit de ciumă nu purtau astfel de costume, notează Live Science.
- Detalii
- Scris de Adrian Popovici
Citește mai departe: Miturile și istoria din spatele doctorilor de ciumă