Tata tătuchii șid'é pă prag șî mânca d'e-amniază, șid'e cu animalele. Cum stăt'é acólé, o vin'it o femeie la el, așă țanțoșă. Era în ceasu' ameazăț. Și el s-o uitat la ié și o văzut că are pt'icioare de oaie. Numa Fata Pădurii o putut hi, că ié are pt'icioare de oaie și-i golă în spate. O vrut să deie după ié cu toporu. Da pă când s-o-ntors el cu toporu, o fo dispărută femeia. Așă să arăta, da zice că nu-i voie să dai după ié sau dacă vezi că se mișcă orice, să nu dai că pot'e să-ți iéié puterile. Numa să îți faci cruce, să nu dai.

Medicul Holly Greenfield, de la Centrul Medical St Luke din Denver, Colorado, crede că aceste leacuri pot funcţiona în anumite situaţii.

Gargară cu apă pentru durerea din gât

Da, gargara, chiar şi cu apă curată, te poate ajuta să ţii la depărtare răceala. Cercetătorii au constatat că persoanele care au făcut gargară de trei ori pe zi în timpul sezonului rece şi al gripei au cu 40% mai puţine şanse de a contracta infecţii la nivelul căilor respiratorii. De asemenea, dacă cineva se îmbolnăveşte, tratamentul poate contribui la reducerea severităţii bolii.

Toţi folosesc această expresie sau chiar fac acest gest de nenumărate ori, fără să ne gândim prea mult la provenienţa superstiţiei.

Nu se cunoaşte cu certitudine când a apărut acest obicei şi există mai multe teorii.

 
Prima dintre ele spune că datează încă din Antichitate, fiind întâlnit la majoritatea culturilor păgâne, de pe teritoriul actual al Irlandei până în India.
 

Când să căsătorea on fecior și c-o fată, când să hotărâu să se ia laolaltă, s-o înțăles amândoi și și-o pus t'emători. Fecioru și fata méréu și îi t'emau pă t'emători. O fost cât'e 14-16, chiar și 20 de perechi. Când am știut că-s t'emători, m-am dus la o fată și i-am dus palțău să-l gate. Fata ceie cu mă-sa mi le-o gătat și îl punea în geam până când o mărs t'emătoriu după el. Îl pregătea cu joljuri brodat'e, cu pen'e, cum o știut femeile atuncia. Mai puneau flori, verd'ețuri. Cu o săptămână înaint'e de nuntă să pregătea.

Nu avem toţi acasă barometru, ca să ştim când o să se strice vremea. Iar buletinele meteo sunt, adesea, şi mai schimbătoare decât timpul.

Mult mai exacte erau previziunile bunicilor noştri, bazate pe tălmăcirea semnelor naturii. De ce nu ne-am orienta şi azi după ele?

Oamenii de la ţară au ştiut din vremuri străvechi să interpreteze comportamentul animalelor şi fenomenele din natură, pentru a afla când şi cum se va schimba starea vremii.

În funcţie de aceste semne reglau calendarul agricol şi toată rânduiala vieţii din gospodărie. Câteva din observaţiile lor ne sunt de folos şi nouă, orăşenilor. De exemplu: