În 21 decembrie, Satul de pe Deal își deschide porțile pentru toți cei care vor veni să se bucure de atmosfera sărbătorilor de altădată, în cadrul celei de-a XVI-a ediții a evenimentului „Crăciun în Maramureș”.
Consiliul Județean Maramureș, Primăria Municipiului Baia Mare, Instituția Prefectului - Județul Maramureș, Inspectoratul Școlar Județean Maramureș, Episcopia Ortodoxă Română a Maramureșului și Sătmarului, Spitalul de Pneumoftiziologie "Dr. Nicolae Rușdea" Baia Mare, Tribunalul Maramureș, Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureş, Baroul Maramureş, Inspectoratul pentru Situații de Urgență "Gheorghe Pop de Băsești" al Județului Maramureș,
- Detalii
- Scris de CJMM
Citește mai departe: Crăciun în Maramureș, ediția XVI – epicentrul obiceiurilor strămoșești
Crăciunul sau Nașterea Domnului este o sărbătoare anuală care comemorează nașterea lui Iisus Hristos, celebrată pe 25 decembrie ca o sărbătoare religioasă și culturală importantă pentru milioane de oameni din întreaga lume.
Este una dintre cele mai semnificative sărbători liturgice ale creștinismului, iar tradițiile asociate sunt foarte variază în țara noastră.
În cele ce urmează voi prezenta obiceiul pregătirii cârnaților, în stil țărănesc, așa cum îi fac eu de Crăciun.
Rețeta:
60% carne dintr-un porc de țară.
40% carne dintr-un vițel de țară.
- Detalii
- Scris de N. Grigorie Lăcriţa
Citește mai departe: Cârnați pregătiți în stil țărănesc, de N. Grigorie Lăcrița
Mergeau feciorii la fete în sat. La noi nu s-o făcut șezătoare, numa umbla feciorii la fete sara, mai ales în postu Crăciunului.
Învățau colinzi, pe atunci erau echipe, rânduri de colindători. Erau 3 rânduri: liberații, cei mici și cei dintre ei.
În seara de Crăciun începeu copiii colindu.Și liberații umblau pe urmă a colinda o colindă grea, Din orașu Viflaim:
Din orașu Viflaim
Veniți boieri să-l vedemu
Căci nouă ni s-a născutu
Domnul cel făr de-nceputu
Asta-i cea mai de demult
- Detalii
- Scris de CORINA ISABELLA CSISZÁR ȘI MIRELA MARIA PODUȚ
În 31 octombrie a avut loc o ultimă acțiune din proiectul ”Diversitate prin tradiție”
al Asociației Esperando, finanțat în cadrul Programului pentru finanțarea nerambursabilă din
bugetul județean a programelor, proiectelor și acțiunilor în domeniul cultură.
Persoanele cu dizabilități implicate în activitățile proiectului au primit câte un pachet cu
produse care să le stimuleze să își continue activitatea artistică: acuarele și obiecte de pictat, dar și
câte un tricou personalizat.
- Detalii
- Scris de Lavinia Oșan
Maramureșenii au fost dintotdeauna credincioși lemnului, căruia i-au dat cele mai felurite forme și în care și-au încrustat dorința de a rămâne în veșnicie.
Porțile pe care le-au înălțat la intrarea în curțile caselor, comparate adesea cu adevărate "arcuri de triumf”, au devenit în timp simboluri ale demnității. Cercetătorii consideră că în Maramureș, porțile erau un privilegiu al nemeșilor, denumirea dată în Transilvania, în Evul Mediu, nobililor mici și mijlocii, descendenţi ai vechilor familii de cneji români. Nemeșii aveau dreptul
să-și ridice porți înalte în fața gospodăriilor, în timp ce oamenii simpli nu aveau dreptul decât la vranițe (confecționate din pari montați paralel pe o rama dreptunghiulară și cu o diagonală, pentru a-i fixa, și care se deschidea într-o parte).
- Detalii
- Scris de Prof Merciu Dorel
Citește mai departe: Porţile maramureşene - ”arcurile de triumf” al ţăranilor