Motivul pentru care omul arhaic a încercat să-şi creeze (imagineze) un Dincolo vine din dorinţa de eludare a haosului, a necunoscutului, a imprevizibilului, de eliminare a nedeterminării, impuls susţinut de un profund resort psihologic: tentaţia descifrării lucrului ascuns (deci oribil) prin prezentări figurate, cunoscute. Rezultatul obţinut  a fost diferit în funcţie de specificul contextelor religioase şi culturale: fie oamenii au schiţat imagini înfricoşătoare ale morţii fie, dimpotrivă, au căutat „retorizarea morţii” folosindu-se de forţa metaforică de transpunere a sensului.  În ultimă instanţă cele două  opţiuni nu au reprezentat  altceva decât dorinţa înfăţişării destinului necunoscut, această înfăţişare constituindu-se într-o  manieră de dominare a lui.

Maramureş, iată, o zonă cu oameni şi locuri pline de magie, care îl farmecă pe călătorul rătăcind pe drumurile acestui colţ de rai pământean.

 Jocul

             Io am prins danțu la șură. Era ceterașu arvonit pă tătă vara.

Astazi, 20 iulie, crestin-ortodocsii sarbatoresc Sfantul Ilie,

Asuaj - repere istorico geografice

Cele două aşezări care compun comuna – Asuaju de Sus şi Asuaju de jos - se află situate în vestul judeţului Maramureş, învecinându-se la Nord şi la Vest cu sate ce aparţin judeţului Satu Mare - Bârsăul de Sus, Chilia, Homorodul de sus şi Solduba.