Tata tătuchii șid'é pă prag șî mânca d'e-amniază, șid'e cu animalele. Cum stăt'é acólé, o vin'it o femeie la el, așă țanțoșă. Era în ceasu' ameazăț. Și el s-o uitat la ié și o văzut că are pt'icioare de oaie. Numa Fata Pădurii o putut hi, că ié are pt'icioare de oaie și-i golă în spate. O vrut să deie după ié cu toporu. Da pă când s-o-ntors el cu toporu, o fo dispărută femeia. Așă să arăta, da zice că nu-i voie să dai după ié sau dacă vezi că se mișcă orice, să nu dai că pot'e să-ți iéié puterile. Numa să îți faci cruce, să nu dai.
Ne spuné tătuca că o fo on caz adevărat în Bontăieni.

 alt=

          Cultura tradițională românească cuprinde folclorul, arta populară, obiceiurile și ceremonialul,      deci întreaga noastră moștenire tradițională, începută ca o ”arhitectură a straturilor succesive”[1]. Argumente extrem de pertinente, atât istorice, culturale, literare, cât și filosofice ne conduc spre ideea că fenomenul culturii tradiționale ar putea fi privit ca prima mare sinteză culturală născută în spațiul românesc[2]

 A te naşte nu e o întâmplare ci este un mit.[1] Complexul de practici care însoţesc naşterea este legat nu numai de naşterea propriu- zisă ci şi de perioada sarcinii şi a lehuziei. Femeia însărcinată este supusă unui sistem întreg de interdicţii. Aceste interdicţii aparţin magiei negative şi sunt de tipul să nu faci[2] ca să se producă ceva nedorit, ele au rolul de apărare atât a mamei cât şi a copilului care urmează să se nască. A. Van Gennep leagă aceste interdicţii de credinţa primitivă în conformitate cu care femeia însărcinată este impură şi această stare se transmite şi copilului.

În satele de pe Valea Tisei ce aparţin de comuna Bocicoiu Mare (Tisa, Lunca la Tisa, Crăciuneşti şi Bocicoi) există  o schemă de interferenţă etnică ce cuprinde trei comunităţi: Ucraineni, Români şi Maghiari.
    În localităţile de pe Valea Vişeului, ce sunt incluse administrativ comunei Bistra, această schemă se reduce la două grupuri etnice: Ucraineni şi Români.  Proporţia numerică este, în primul caz, de 2 la 1 pentru raportul ucraineni români, de aproximativ 6,8 la 1 ucraineni/maghiari şi de 3,5 la 1 pentru români/maghiari, distribuţia indicând o „înclinare” a  balanţei populaţiei din zonă în favoarea ucrainenilor şi românilor, însă şi grupul etnic maghiar fiind, totuşi, suficient de bine reprezentat. Din acest motiv contaminările şi condiţionările reciproce, în câmpul culturii tradiţionale, au imprimat anumite „constante” uşor de observat la nivelul celor trei grupuri etnice, fără a se mai putea preciza direcţia din care provin acestea.

Laura Maria Cojocaru 2Anul 2020 ne-a adus Sărbători de Paști atipice. Ne-a plăcut sau nu că am fost scoși din obișnuințe, respectiv din zona de confort, dar totuși ne-am adaptat cumva. De ce? Pentru că am avut o miză importantă: supraviețuirea.
În opinia psihologului Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), planeta ne va mai rezerva probabil din ce în ce mai des astfel de momente, având în vedere că ne purtăm așa cum ne purtăm cu ea și că, luptele pentru putere financiară sunt mai subtile, deci mai puternice ca niciodată. “În decursul istoriei am tot fost oricum puși în situația de a lua măsuri la nivel macro pentru a supraviețui cât mai mulți și în condiții cât mai bune, deci nu este și nu va fi nici de aici înainte o noutate. Se schimbă doar tipul de ”jucărie” care ne provoacă. Am trecut cu bine destul de mulți și de aceste sărbători. Majoritatea, ca de obicei, cu masa plină de mâncare și băutură, ”respectând tradiții”.