21 iunie este ziua solstiţiului de vară, cea mai lungă zi din an, eveniment care marchează debutul verii astronomice.
În tradiţia populară, solstiţiul de vară este asociat cu sărbătoarea Sânzienelor, cunoscută în popor şi ca Drăgaica, celebrată pe 24 iunie.
În jurul datei de 21 iunie, longitudinea astronomică a Soarelui este de 90°, fiind momentul solstiţiului de vară, care marchează începutul verii astronomice, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti. Pământul execută atât o mişcare anuală de revoluţie în jurul Soarelui, cât şi o mişcare diurnă de rotaţie în jurul axei polilor tereştri.
- Detalii
- Scris de DN
Citește mai departe: Solstițiul de vară 2022. Tradiţii şi obiceiuri în cea mai lungă zi din an
Românii superstiţioşi obişnuiesc să bată în lemn pentru a preveni o situaţie neplăcută. Obiceiul se regăseşte în rândul multor europeni, gestul fiind asociat cu păstrarea norocului şi a bunăstării.
Înainte de răspândirea Creştinismului sau a Islamului, numeroase comunităţi păgâne venerau copacii. Unele popoare credeau că aceştia sunt adevărate oracole, altele le includeau în tot felul de ritualuri mai mult sau mai puţin religioase. În antichitate, celţii considerau copacii a fi refugii ale unor zeităţi sau spirite.
Scriitorii Stefan Bechtel şi Deborah Aaronson sugerează că există o legătură între credinţa în aceste spirite şi obiceiul de a bate în lemn. Prima posibilă origine a obiceiului ar proveni de la europenii păgâni care ar fi bătut în lemn pentru a-şi proteja casele şi copacii de spirite rele sau pentru a le împiedica pe acestea să le fure norocul.
- Detalii
- Scris de DN
Citește mai departe: De ce batem în lemn pentru a scăpa de ghinion?
Se spune că în timp ce urca spre muntele răstignirii, ducând pe umeri greaua cruce, Iisus se prăbuși la pământ lângă trunchiul unei salcii. Plin de sânge și fără putere încerca în zadar să se ridice pentru a-și continua drumul. Cu ultimele puteri s-a agățat de trunchiul salciei. Plină de milă, aceasta și-a aplecat ramurile până la pământ ajutându-l să se ridice.
Iisus porni mai departe ducându-si crucea, dar salcia... îndurerată nu-și mai ridica niciodată ramurile de la pământ.
Salcia este nelipsita la sarbatoarea Floriilor. Traditional, salcia este dusa la biserica, este sfintita la biserica, apoi este utilizata in gospodarie. Se pune salcie la ferestrele caselor si la icoane. In nici un caz nu se arunca. Salcia de Florii este marturia vie a legaturii dintre oameni si divinitate.
- Detalii
- Scris de eCreator.ro
Bunavestire
De Blagoveştenie ieşim şi afumăm cu tămâie şi cu jar.
- Detalii
- Scris de Corina Isabella Csiszár
Sfântul Valentin, sursa de de inspirație pentru sărbătoarea cunoscută acum în toată lumea, ar putea fi, de fapt, două persoane diferite.
Sfântul Valentin, recunoscut oficial de către Biserica Romano-Catolică, este o persoană reală care a decedat în jurul anului 270 d.Hr., scrie History.
Cu toate acestea, identitatea lui reală a început să fie pusă la îndoială începând chiar din anul 496, când Papa Gelasius I a spus despre el că „doar Dumnezeu îi cunoaște faptele”.
O relatare din anii 1400 îl descrie pe Valentin ca fiind un preot dintr-un templu, care a fost decapitat lângă Roma de către împăratul Claudius al II-lea pentru că a ajutat cuplurile creștine să se căsătorească.
- Detalii
- Scris de Ștefan Trepăduș
Citește mai departe: Sfântul Valentin. Cine a fost și de ce îl sărbătorim pe 14 februarie?