OBICEIURILE ANULUI NOU I 280Obiceiurile Anului Nou sunt cele practicate în perioada de timp cuprinsă între 24 decembrie - 7 ianuarie şi sunt legate în special de sărbătorile Crăciunului şi ale Anului Nou, având o mare bogăție folclorică. Aceste obiceiuri pot fi grupate în două mari categorii : COLINDE şi URĂRI, şi TEATRU POPULAR (religios şi laic).
        Unii dintre folclorişti (G. Cucu, AL. Viciu şi S. Drăgoi au împărțit colindul în două mari categorii :
        a). COLINDE RELIGIOASE, care au ca subiect principal naşterea, botezul, patimile lui Iisus Hristos (acestea descriind raiul şi iadul, precum şi diferiți sfinți, având la bază, fie o origine populară, fie una livrescă) ;
        b). COLINDELE SOCIALE, care au elemente preluate, fie din balada voinicească, fie din legendele solare (mituri),
precu şi anumite tradiții sau urări.

Tinerii să cunoșteau la danț la șură. Dacă s-o-nțăles, le-o spus la părinți că lui îi place fata ceie sau îi place băiatu cela. Și o vinit fecioru cu tata a pețî. Dacă o fo de-acord șî părințî fetei, o mărs și fata. Să zâce că mere pă vid'ere.

Vorbeau ce-i dă la fată, cum să-nțăleg tinerii. I-o băgat pă tineri în cameră separată să să-nțăleagă șî apoi făceau nuntă. Dacă nu să-nțălejeu, fujeu. Mai d'emult așă fujău tinerii. Șî io am fujât că părințî mnei numa nu o fo de-acord. M-o dus acasă la socri. Apoi am făcut nunta, ne-am înțăles bin'e, avem doi prunci.

Nunta este unul dintre cele mai importante obiceiuri în comunitatea tradiţională atât pentru viitoarea familie, cât şi pentru structura de neam

imc       Sânzienele sau Drăgaica cum mai este cunoscută această sărbătoare are loc anual la data de 24 iunie, atunci când în calendarul ortodox se sărbătorește și Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul sau Aducerea Moaștelor Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava. Tot în această zi se celebrează și Ziua Universală a Iei. În satele hunedoarene, această sărbătoare se mai numește și Sfântul Ioan de Vară sau Ziua Soarelui (în satele de pe Valea Râului Mureș).
       Prima semnalare folclorică a acestei sărbători îi aparține lui Dimitrie Cantemir în opera ,,Descriptio Moldaviae”, unde realizează o descriere în detaliu obiceiului de Sânziene, pe care o asimilează cu imaginea zeiței Ceres, care la romani era zeița grâului și a recoltei. Totodată, ,,Sânzienele reprezintă ziua însorită cea mai lungă și cu noaptea cea mai scurtă din an, socotită la această cumpănă a anului, cu cea mai mare încărcătură malefică, de aceea, țăranilor li se părea că soarele merge cu sărituri și nu-și urmează drumul drept” , după cum relatează Marcel Lapteș în studiul său.

solstitiu de vara21 iunie este ziua solstiţiului de vară, cea mai lungă zi din an, eveniment care marchează debutul verii astronomice.
În tradiţia populară, solstiţiul de vară este asociat cu sărbătoarea Sânzienelor, cunoscută în popor şi ca Drăgaica, celebrată pe 24 iunie.
În jurul datei de 21 iunie, longitudinea astronomică a Soarelui este de 90°, fiind momentul solstiţiului de vară, care marchează începutul verii astronomice, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti. Pământul execută atât o mişcare anuală de revoluţie în jurul Soarelui, cât şi o mişcare diurnă de rotaţie în jurul axei polilor tereştri.