Calendarul popular cuprinde o mare omogenitate morfologică și funcțională a multor credințe, datini și obiceiuri despre natură și nu doar. Trecerea țăranului prin anotimpuri este de fapt o perioadă complexă, de încheieri vitale ale unor cicluri de existență, denumite printr-o zi anume ce se poate numi ,,cap”, adică un început sau ,,prag”, o trecere.
În calendarul popular, sărbătoarea este denumită Sântandreiul, dar și Moș Andrei, Andrei de iarnă, fiind celebrată la data de 30 noiembrie. În calendarul ortodox, sărbătoarea este cunoscută sub numele de Sfântul Apostol Andrei cel Dintâi Chemat, Ocrotitorul României.
- Detalii
- Scris de Iulia-Maria Ciherean
Moartea, eveniment inevitabil în viaţa omului, reprezintă trecerea din lumea aceasta, în lumea de dincolo. Moartea înseamnă o despărţire definitivă a defunctului de familie, de colectivitate.
- Detalii
- Scris de CORINA ISABELLA CSISZÁR
Citește mai departe: Credinţe şi practici în cadrul ceremonialului funerar din judeţul Maramureş
Halloween este o sărbătoare celebrată în fiecare an în data de 31 octombrie, iar Halloween 2022 va avea loc luni, 31 octombrie. Tradiția a început odată cu Samhain, festivalul antic al celților, timp în care oamenii aprindeau focuri de tabără și îmbrăcau costume pentru a alunga spiritele.
În secolul VIII, Papa Grigore al II-lea a decis ca ziua de 1 noiembrie să fie un prilej de a sărbători toți sfinții. În scurt timp, Sărbătoarea Tuturor Sfinților (All Saints Day) a preluat câteva dintre tradițiile festivalului Samhain. Seara dinainte era cunoscută drept Ajunul Sărbătorii Sfinților (All Hallows Eve), iar mai târziu Halloween. Odată cu trecerea timpului, Halloween a ajuns să fie o zi plină de activități cum ar fi trick-or-treating (colindatul), sculptarea dovlecilor (Jack-o’-lantern), adunări festive, costumarea și delectarea cu dulciuri.
- Detalii
- Scris de Ioana Scholler
Citește mai departe: Halloween 2022: Ritualuri mai puțin cunoscute în cea mai terifiantă zi din an
Dragonii au apărut în mod independent în arta, mitologia și folclorul multor culturi și civilizații de-a lungul istoriei. Cuvântul ,,dragon”, a intrat pentru prima dată în limba engleză în secolul al XIII-lea, derivând din latinescul ,,dracōnis” și din grecescul ,,drakōns”.
Una dintre primele reprezentări înfățișează dragonii ca șerpi uriași în mitologiile din Orientul Apropiat Antic, în special în arta și literatura mesopotamiană, unde creaturi asemănătoare dragonilor sunt descrise în Epopeea Creației, Enuma Elish, de la sfârșitul mileniului al II-lea î.Hr.
Alte creaturi draconice, Bašmu și ušumgal, apar, de asemenea, în textele din perioada akkadiană, cel mai recunoscut fiind Mušmaḫḫū, care înseamnă ,,șarpe roșiatic” sau ,,șarpe feroce”, reprezentat pe Poarta lui Ishtar din orașul Babilon.
- Detalii
- Scris de Mihaela Horchidan
Citește mai departe: Originile mitologiei dragonului. Au existat cu adevărat aceste creaturi?
JOCULUI PĂPUŞILOR este o adaptare a farsei populare KARAGÖZ, pe care turcii au primit-o de la chinezi, ale cărei personaje, Hagi Airat şi Karagöz sunt similare paiaței şi unchiaşului din jocul nostru. Acest joc înfățişează scene variate, mici scandaluri locale, ironizarea moravurilor sociale sau bătaia dintre un turc şi un muscal, etc.
Folcloristul Lazăr Şăineanu, ocupăndu-se de această comedie populară scrie următoarele : " Pe când Hagi Airet, isteț şi naiv în acelaşi timp, un fel de Pepelea, comentează apariția păpuşilor cu vorbe alese, Karagöz, bufonul care înfâțişează pe ozmanliul ignorant,dar fudul şi dispus spre glume usturătoare, îl întrerupe cu vorbe triviale şi jocuri de cuvinte ".
JOCUL PĂPUŞILOR este o reprezentare scenică de proveniență populară, fiind o expresie satirică a poporului nostru, având intenții clare de a exprima protextul maselor, pe calea râsului împotriva exploatatorilor şi a uneltelor acestora, având ca subiect şi personaje, aspecte şi oameni din viaţa satului precum şi din mediul urban.
- Detalii
- Scris de Valentin Lupea
Citește mai departe: OBICEIURI DE ANUL NOU ŞI CRĂCIUN (VI). JOCUL PĂPUŞILOR