Mărţişorul este o sărbătoare tradiţională a primăverii, a bucuriei, prospeţimii, a victoriei binelui împotriva răului. Povestea mărţişorului începe în urmă cu mii de ani. Primele dovezi arheologice datează de pe vremea geţilor.
Femeile dace purtau monezi sau pietricele în asociere cu fire de lână roşie şi albă pentru a avea noroc şi un an productiv. Dar, oare cine a inventat cuvântul de “mărţişor”? De ce se poartă mărţişorul?
Mărţişorul este un obicei specific românesc moştenit de la strămoşii noştri, inexistente la alte popoare. Numele popular al lunii martie “mărţişor” provine din latinul martius. Originile acestui obicei se găsesc şi în sărbătorile romane în cinstea zeului Marte, zeu al fertilităţii şi vegetaţiei.
Tradiţia spune că strămoşii noştri purtau monede găurite, atârnate de două fire, unul al şi altul negru. Bănuţii erau din argint, aur sau din metal obişnuit şi indicau cât de bogată sau săracă era persoana care-i purta. Bănuţii –mărţişoare erau purtaţi la încheietura mâinii ori prinse în piept cu un ac.
- Detalii
- Scris de Ioan Romeo Roşiianu
Citește mai departe: Legenda martisorului, simbolul primaverii
De ceva timp,romanii,in special tinerii,sărbătoresc un obicei de import, Sf.Valentin.Acest obicei a penetrat in viața românilor urmărind,mai ales,interese comerciale.Din păcate,l-am primit cu brațele deschise,fără să ținem cont de incompatibilitatea acestuia cu spiritualitatea românească.Cu atât mai mult cu cât avem un obicei foarte vechi,spectaculos, DRAGOBETELE ,care se sărbătorește pe 24 februarie.
Dragobetele,acest obicei arhaic,este vestitorul primăverii,cu tot cortegiul de flori și miresme,el anunțând renașterea naturii.DRAGOBETELE este sărbătoarea de referință pentru sufletul românesc,este simbolul dragostei nealterate,prevestitorul iubirii in sufletul tinerilor neinițiați in iubire.Putem afirma,fără să greșim,că Dragobetele este un autentic mit erotic,dat fiind că,in această zi, tinerii fac primii pași in dorința lor de cunoaștere, trăiesc un moment unic, momentul apariției primilor fiori ai iubirii.
- Detalii
- Scris de Romulus Toma
Institutul Sysin de Cercetare a Ecologiei Umane și a Igienei Mediului din Rusia a descoperit acum câțiva ani că toate apele, inclusiv cele din conducte, și-au schimbat proprietățile fizice în ziua de Bobotează și în ziua de dinainte.
Cercetătorii institutului au studiat zilnic proprietățile și calitatea apei de pe o conductă măsurând cantitatea de radicali de ioni. De pe 4 ianuarie nivelul radicalilor ionici a început să crească iar apa a început să se limpezească. A început să crească și nivelul pH-lui din apă, micșorându-i aciditatea.
După cum era de așteptat, maximul de activitate a fost atins în seara de 5 ianuarie. Cantitatea mare de radicali ionici a făcut ca apa să aibă o conductibilitate electrică egală cu cea a unui catalizator artificial (adică o apă saturată cu electroni).
Activitatea electromagnetică a început să scadă pe 6 ianuarie și a atins nivelul normal la data de 7 ianuarie.
- Detalii
- Scris de Pr. Lucian Filip
Citește mai departe: Proprietăţile fizice ale apei se schimbă în ziua de Bobotează
Sărbătorile Bobotezei şi Sfântului Ioan sunt asociate cu o serie de obiceiuri populare, puse alături de ritualurile religioase, printre acestea fiind aruncarea crucii în apă de preot pentru ca mai mulţi bărbaţi să se întreacă să o aducă înapoi şi, în unele zone, Botezul Cailor.
Botezul Domnului sau Boboteaza din 6 ianuarie, alături de ziua Sfântului Ioan, prăznuită în 7 ianuarie, marchează sfârşitul sărbătorilor de iarnă, după care oamenii îşi intră în ritmul normal.
Astfel, se obişnuia ca, în Ajunul Bobotezei, să se pregătească o masă bogată, asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului, constând în 12 feluri de mâncare specifice, printre care: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de "burechiuşe" sau "urechiuşele babei" (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.
- Detalii
- Scris de DN
Anul 2020 în horoscopul chinezesc este al Şobolanului de Metal, o perioadă a noilor începuturi, a noilor oportunităţi pentru găsirea unei noi iubiri, dar şi pentru câştiguri financiare. Specialiştii spun că anul 2020 va fi unul marcat de succes, Şobolanul fiind asociat cu protecţia şi prosperitatea.
Anul Şobolanului de Metal urmează celui al Porcului de Pământ şi îl precede pe cel al Boului de Metal. Calendaristic va debuta pe 25 ianuarie, de Noul An chinezesc, urmând să se încheie pe 11 februarie 2021, potrivit Mediafax.
Anii Şobolanului sunt 1912, 1924, 1936, 1948, 1960, 1972, 1984, 1996, 2008, 2020 şi 2032.
Şobolanul este primul semn dintre cele 12 din astrologia chinezească şi, din acest motiv, 2020 este considerat a fi un an al noilor începuturi.
Anul Şobolanului de Metal va fi unul puternic, prosper şi norocos pentru aproape toate semnele zodiacale. Majoritatea va demonstra hotărâre în împlinirea scopurilor, aspiraţiilor şi chiar a pasiunilor. Este un an foarte bun pentru a crea noi lucruri, noi afaceri, noi proiecte şi a evolua.
- Detalii
- Scris de DN