Chiar dacă superstiţiile dubioase par a fi rămas în Evul Mediu, doi bărbaţi din Mexic au făcut un gest cutremurător: au ars de vie o bufniţă albă deoarece credeau că este o vrăjitoare.
Bufniţele, în anumite culturi, au fost asociate cu forţele rele, moartea şi vrăjitoria, însă aceste lucruri se întâmplau în vremuri demult trecute. Totuşi, cei doi bărbaţi din regiunea Durango, Mexic, nu au ezitat să împărtăşească gestul brutal în mediul online prin intermediul videoclipurilor şi pozelor. Aceştia par a urma un fel de ritual: leagă bufniţa de picioare şi o aruncă în foc, potrivit Gandul.
- Detalii
- Scris de Alexandra Mortu
În noaptea de Joimari, oamenii dintr-un sat din Dolj cred că se deschid mormintele, cerul, Iadul şi Raiul, iar cei morţi se întorc la casele lor să petrească Paştele alături de cei dragi. Ei aprind focuri mari şi stau în jur, amintindu-şi de cei plecaţi, păstrând, astfel, un obicei unic.
În satul Salcia, comuna Argetoaia, din judeţul Dolj, în Joia Mare, din Săptămâna Patimilor are loc un obicei unic, de pomenire a morţilor.
Ritualul „Focurilor din Joia Mare“ este păstrat de cele câteva sute de săteni, care încă de la patru dimineaţa, aprind focuri din coceni de porumb şi vreascuri uscate în faţa caselor, în grădini sau la morminte şi se adună în jurul flăcărilor pentru a-şi aminti de cei dispăruţi din lumea celor vii, pentru a-i plânge şi pentru a-i chema înapoi să vadă ce s-a mai întâmplat cu familiile şi apropiaţii lor.
- Detalii
- Scris de DN
Duminica asta, creştinii ortodocşi sărbătoresc Învierea lui Iisus, cea mai importantă dată din calendarul bisericesc.
Dincolo de solemnitatea momentului, fiecare popor marchează în felul propriu Paştele, iar unele dintre obiceiuri sunt bizare şi… hilare. În mod cert vă veţi amuza citind despre ele!
UNGARIA şi POLONIA. În a doua zi de Paşte, băieţii stropesc uşor părul fetelor cu apă sau cu parfum şi cer, ca răsplată, un sărut. În trecut se folosea exclusiv apă şi se credea că acest ritual are un efect tămăduitor, de curăţare şi de creştere a fertilităţii. În Polonia, s-au găsit dovezi că obiceiul datează încă din anul 966, de la botezul prinţului Miezsko, creştinat în lunea de după Înviere.
- Detalii
- Scris de Petre Dobrescu
Sfântul Haralambie
Ducem în 10 februarie fărină la beserică şi o sfinţăşte popa şi dăm la animale tăt anu'.
Dacă i să ia laptele la vacă sau dacă să strâcă şi câte şi mai câte şi dacă ai fărină, mai tomeşti. Se pune o potcoavă sub prag sau în foc în fiteu şi zâce că nu-ţi poate lua laptele; sau bagi la uşa grajdului o potcoavă şi nu-ţi mai poate lua nime laptele cu vrăji. Mai pun usturoi la uşa grajdului şi la fereastră. Că zâce că nu-i place la diavol şi să departă. (Lăpuș)
Femeia de Sf. Haralambie ducea făină la beserică şi ducea la grajd să nu li să ia laptele la oi păstă vară, să nu fie betege, aşă să zice, că-i fărină sfinţâtă. Făina ceie să dăde aşe tri zâle dup-olaltă. (Cupșeni)
- Detalii
- Scris de Corina Isabella Csiszár
Ziua Internaţională a Femeii, marcată pe 8 martie, a fost la începuturi o expresie a dorinţei femeilor muncitoare de dobândire a unor drepturi, însă, de-a lungul timpului, s-a transformat într-un prilej de sărbătorire a feminităţii şi a reprezentantelor sexului frumos, indiferent de religie şi rasă.
În prezent o zi a bucuriei pentru toate femeile, care primesc flori şi diferite cadouri, sărbătoarea de 8 Martie a fost percepută mult timp drept un moment în care erau afirmate drepturile sociale şi politice ale femeilor, precum şi progresele făcute în ceea ce le priveşte.
Apărută într-o vreme a marilor tulburări sociale, Ziua Internaţională a Femeii s-a ales şi cu moştenirea protestului tradiţional şi a activismului politic. În anii de dinainte de 1910, destul de multe femei din ţările dezvoltate industrial munceau. Slujbele lor, majoritatea în domeniul textilelor şi al serviciilor casnice, erau însă supuse discriminării sexuale şi erau plătite mult mai prost decât cele ale bărbaţilor. Au apărut organizaţiile sindicale, iar de aici până la revoltele industriale n-a mai fost decât un pas.
- Detalii
- Scris de DN