Cultura tradițională românească cuprinde folclorul, arta populară, obiceiurile și ceremonialul, deci întreaga noastră moștenire tradițională, începută ca o ”arhitectură a straturilor succesive”[1]. Argumente extrem de pertinente, atât istorice, culturale, literare, cât și filosofice ne conduc spre ideea că fenomenul culturii tradiționale ar putea fi privit ca prima mare sinteză culturală născută în spațiul românesc[2].
- Detalii
- Scris de Stefan Maris
„Maramureşul – situat în cursul superior al râului Tisa – formează în privinţa topo-hidrografică un teritoriu închis din toate laturile, de dealuri mari şi munţi înalţi,
- Detalii
- Scris de Prof. Dr. Mihai Dăncuş
Zi mare în calendarul creștin, 15 august prăznuieşte Adormirea Maicii Domnului, momentul în care Sfânta Fecioară Maria a trecut la cele veşnice. E o zi de praznic, de rugăciune și pelerinaje la locurile sfinte. Totuși, în popor, oamenii țin Sântămăria Mare.
Deși mulți consideră acest moment din an mare prilej de petrecere, praznicul Adormirii Maicii Domnului nu este o sărbătoare a bucuriei. Este și motivul pentrul care adevărații credincioși serbează onomastica la data de 8 septembrie, data nașterii Sfintei Fecioare. Acum se fac pomeni pentru cei trecuți la cele veșnice, mai cu seamă purtători ai numelor derivate din Maria. Totuși, în popor i se spune Sântămăria Mare și e una dintre cele mai mari sărbători de peste an.
- Detalii
- Scris de LB
Au fost numite mașini de spălat rudimentare. Să fie oare așa?
Istoricii spun că, la începuturi, vâltorile au fost folosite pentru spălarea lânii de oaie. De aceea vâltorile au fost asociate, în special, cu zonele în care preocuparea principală era creșterea animalelor, mai ales creșterea oilor. Orice gospodină știe că grăsimea de oaie se curăță cel mai bine cu apă rece. Astfel, apa rece care cade peste țesăturile din lână sau peste lâna netoarsă scoate orice urmă, orice pată de grăsime.
Conform specialiștilor, vâltoarea este unul dintre primele instalații folosite de om și se pare că are în jur de 4000-5000 de ani, fiind mai veche chiar și decât roata olarului.
Țesăturile sunt curățate impecabil deoarece principiul de funcționare a vâltorii se bazează pe formarea bulelor de aer, care realizează curățarea. Vâltorile sunt instalate pe văile repezi de munte, unde un fir de apă este deviat din vale și direcționat către o cuvă. Cuva este construită din scândură de lemn. Scândurile sunt așezate vertical, în formă conica, cu distanță între ele, astfel încât apa să poată ieși.
- Detalii
- Scris de Adriana Roman
Se făcea o înțelegere cu gazdele unde se va face ruptu sterpelor. Apoi se alegea un loc bun de rupt sterpe, undeva pe hotar. Stăteau oile acolo 2-3 săptămâni înainte să plece la munte, până să adunau toate. Ruptu sterpelor se făcea pă 21 sau pă 25 mai, după ce-ai ieșit cu laptele, atunci să dădea lapte la oameni.
La început să formau boteie mici, lăptării. Fiecare era cu boteiul lui. Să adunau câte 4-5-6 lăptării din care să forma apoi stâna. Să puneau mai multe strungi. Oile să tundeau pă lăptării înainte de ruptu sterpelor. Erau anunțați oamenii să vie la tunsu oilor. Într-o zi le tundém pă toate. Să făcé câte-on balmoș, câte-o mâncare bună. Duceau oamenii lapte că nu se dă atunci brânză. Ducéu câte-o bărbânță de lapte.
- Detalii
- Scris de MARIA MIRELA PODUȚ
Citește mai departe: Obiceiuri pastorale din Rozavlea | Ruptu sterpelor