PERSONAJE:
- VOCI PRINCIPALE:  * Berthelot, general * Godeaux - bucătar * Paul Rollet - ordonanţă * Averescu - general * Maria Alexandra Victoria de Saxa-Coburg şi Gotha - mare prinţesă a Marii Britanii şi Irlandei, fiind nepoata reginei Victoria, regina României *  Grădişteanu - senator   - VOCI SECUNDARE: * Foch, general * Mathilde * Monsieur Coton * Căpitan Pirounet * Tartelin * Nanette * Ţăţica * Moş Miluţă * Căpitan Costescu
* Ziaristul * Gazetarul
* Alte voci


       PROLOG Rumoare: se aude un grup conversând amestecat şi muzică de paradă militară, mai estompată. MATHILDE: Vaaai, dar aici e ca la război! Oamenii ăştia te strivesc, nu alta! MONSIEUR COTON: Mon Dieu, da´, la parada de 14 Iulie sunt întotdeauna mai mulţi decât au fost la război! Mai ales acu´, că s-a isprăvit. MATHILDE: Mai întâi să ne daţi voi, bărbaţii, drept de sufragiu, nu de sufragerie, da?, apoi să ne împiedicaţi voi să ne bucurăm şi noi de victorii! Vot şi pentru femei, da?! Sufragiu universal! TARTELIN: Nu vorbea de dumneata, cumnată, da´ uită-te câţi dintre cei din tribune şi-au luat un aer atât de demn, de parcă ar fi  ţinut în mână măcar un făcăleţ pe timpul războiului! Mais voila: în 1918 erau încă „bolnavi” de moarte, iar acu´ s-au şi vindecat - într-un singur an! De aia eu respect numa´ şi numa´ uniforma! Mulţi foşti soldaţi, cu un singur braţ, fără picioare, cerşesc azi în faţă la Grădina Luxembourg, da´ nici nu trebuie să-i vedem aci, să nu ne strice, vorba ceia, bucuria victoriei!

(piesă de teatru în 3 acte)

Personajele:

Domnul: 45 de ani, un ipotetic psiholog

Tânăra: 27 de ani, o ipotetică femeie de afaceri

Doamna 1

Doamna 2                   - trei doamne de vârste incerte – între 35 și 45 de ani

Doamna 3

Actul 1

 

Un birou cu un ridicat grad de intimitate. Domnul stă la o masă. Citește într-o carte, apoi răsfoiește ziarele dimineții.

Are pe masa de birou cafeaua de dimineață. Fumează mult. E plin de chiștoace în scrumieră. Se aude un zgomot de parcă se deschide și se închide o ușă. Intră tânăra vorbind la telefon. Domnul va rămâne la masa de birou pe tot parcursul actului 1. Tânăra se va așeza pe scaune, se va ridica, agitatîndu-se, vorbind tot timpul cu Domnul.

(Din volumul „Sinusoide“, volum aflat în lucru)

Personajele: X, Femeia cu chipul angelic, Bătâna țigancă, Copilul, Bătrânul, Copila cu părul galben, Femeia despletită, Femeia în negru, Groparul, Preotul, Cântărețul, Baba 1, Baba 2, Omul cu sticla, Femeia fără chip, Cei șapte draci, Femeia văduvă, Cei trei copii.

Actul I

Decorul: Mai multe uși.

Decorul: O bancă într-un parc.

Personajele: Copilul 1, Copilul 2, Copilul 3 şi Maria.

 

Copilul I: Astăzi, la şcoală, sora mea a învăţat poezia Lacul, o poezie foarte frumoasă.

Copilul II: De ce este frumoasă?

Copilul I: Voi v-aţi imaginat vreodată un lac albastru, plin de nuferi galbeni?

Copilul III: Am văzut într-o carte cu poezii scrise de Mihai Eminescu un lac plin de nuferi.

Copilul I: Chiar Mihai Eminescu a scris poezia Lacul.

Copilul II: Da, parcă am citit şi eu poezia.

Copilul I: Ascultaţi: „Lacul codrilor albastru / Nuferi galbeni îl încarcă / Tresărind în cercuri albe / El cutremură o barcă.“

Scena I – Martie 2001, Sala de Consiliu a Primăriei Dealunalt    

De mai bine de două ore, dialogul era extrem de vioi. Se aşezaseră la masă două delegaţii oficiale, cu scopul de a lua un dejun de lucru, dar, dupa scurt timp, componenta „lucru” s-a dizolvat în vin dulce, iar delegaţii se transformară în prieteni de când lumea. De la discuţiile legate de scopul delegaţiei franceze din localitatea St. Jean-des-Collines, înfrăţită cu orăşelul Dealunalt s-a trecut, pe nesimţite, la convorbiri pe teme personale, la glume, la confidenţe şi promisiuni. Cumnata primarului de Dealunant, care se oferise voluntar-alergător, punea pe masă farfurii cu feluri de mâncare cu denumiri greu de pronunţat şi imposibil de memorat, iar soţul ei, secretarul primăriei, la fel de voluntar, debarasa masa de farfurii goale, ceea ce era mult mai uşor pentru că nu trebuia rostită nici o vorba de-aia de „ţi se limbă plimba-n gură”. Cele câteva (puţine) sticle cu vin „Premiat” se goliră şi dispărură, făcând loc unei canistre de plastic cu vin de buturugă, producţie proprie a unui vecin de-al primăriei, iar aprecierea francezilor disipă înglijorarea gazdei legată de calitatea băuturii.