Avocata e purie, plinuţă, îmbrăcată într-o rochie ternă, lungă, gri sau maro, cu multe accesorii cu iz interbelic (perle, mărgele gri sau bej, inel cu camee). Are un aer plictisit, obosit, e resemnată. Intrǎ Ghicitoarea, o pirandǎ plină de zorzoane, o explozie de sunet şi culoare. E foarte nervoasă. Avocata e surprinsă, clar nu aştepta pe nimeni.
Ghicitoarea
(dând buzna şi foşnindu-şi fustele) Săru’mâna!
Avocata
(puţin speriată) Bună seara, pe cine căutaţi?
Ghicitoarea
(se opreşte din foşnit fustele) Apă pe mata, pe cine fra-su să caut? Ai chef de miştouri?
Avocata
Doamnă, vă aflaţi în biroul meu de avocatură şi nu ştiu cu cine am onoarea, că nu aveţi programare...
Ghicitoarea
Onoarea, oroarea om mai vedea. Şi la ce îmi trebe programare? Păi ce-s la doftor, că nu-s bolnavă? Îs la avocat, că la mata am şi venit! Deci ştiu unde sunt, că eu nu e proasta, da?
- Detalii
- Scris de Melia Cerchez Marin
Satirǎ în patru acte
PERSONAJE
ACTUL 1
BULIBAȘA
PIRANDA
DEALERUL LOCAL DE CALAMITATE
ACTUL 2
ÎNSTĂRITUL (EL)
ÎNSTĂRITA (EA)
VĂRUL
PROSTITUATA
- Detalii
- Scris de Melia Cerchez Marin
Actul I
(Dimineața vieții)
Când tinerețea mă-mboldea,
vedeam în om acea ființă
ce zeilor porunci le-ar da
de și-ar schimba vrerea-n putință.
Mă deruta adeseori
cu-a sale ifose pieptișe –
zvâcniri de gâză-ntemnițată
în plasa sorților furișe.
- Detalii
- Scris de George PETROVAI
Citește mai departe: Testamentul lui Aristotel (Corpus Aristotelicum)
Mare fenomen televiziunea! Ea ne ajutǎ sǎ ne informǎm. Adicǎ sǎ aflǎm tot ce se întâmplǎ în lumea asta mare, sǎ nu trǎim cumva, aşa, în necunoştinţǎ de cauzǎ.
Aţi vǎzut ştirile de la ora cinci? Mie îmi plac ştirile de la ora cinci. Îmi plac reporterii, cǎ sunt tâmpiţi, sadici şi siniştri. Am vǎzut odatǎ cum l-au încolţit pe un… sǎ zicem om de afaceri… deşi el era mafiot get beget. Sǎracul îşi pierduse fiul. Şi ǎia grǎmadǎ pe el, nu tu respect, nu tu compasiune. Omul nu ştia pe ce lume e. Şi între deştepţi, cea mai înfiptǎ o fǎtucǎ, îl interpeleazǎ cu tupeu şi auzi ce îl întreabǎ, inteligenta:
„Cum vǎ simţiţi, acum, cǎ v-a murit copilul???”
Eu, na, înţeleg cǎ atunci când eşti mafiot e scris în fişa postului cǎ, dacǎ are careva boalǎ pe tine, are boalǎ pe toatǎ familia ta şi ai tǎi sunt trecuţi la pierderi colaterale…da’ …pe bune??? Cum vǎ simţiţi? Şi omul ce era sǎ rǎspundǎ?
“E o gurǎ în minus…dar îmi pare rǎu, totusi, cǎ la banii mei oricum nu se simţea…” sau
“Ce sǎ faci? Domnul a dat, Domnul a luat…”
Ce sǎ rǎspundǎ????
- Detalii
- Scris de Melia Cerchez Marin
Partea I
(Facerea)
Cândva,
într-un trecut atât de-ndepărtat
că timpul n-avea chip
și spațiul dormita,
doar Duhul făr-odihnă
prin haos rătăcea
și medita la planul prefacerii-n esență,
așa ca neființa să-și piardă-a sa prezență
în confruntarea cu ființa de nezăgăzuit
prin voia Celui care e viul infinit.
- Detalii
- Scris de George PETROVAI