Într-o vreme aproape improprie visului și poeziei, a artei în general, într-o lume în care sufletul nu mai este monedă de schimb a face din cuvânt trăire este un gest absolut temerar.
Într-o societate destul de indolentă cei care dau suflare șiragurilor de cuvinte prin imagini memorabile au ajuns să se întâlnească aproape conspirativ, ca și-n vechime creștinii prin catacombele Romei.
Ei bine, taman ca aceia artiștii cuvântului ajung să se întâlnească între ei, cu ei înșiși chiar, la manifestări clar elitiste, inaccesibile ca înțeles celor care și-au mutat universul existențial pe latura strict materială, ușor palpabilă și vizibilă altfel în acest moment de acei trăitori superficiali de emoții.
Ei bine, într-o astfel de lume să faci literatură, să nu fii ca „ceilalți”, să mergi „împotriva mersului firesc”, să... poate fi un demers prin care-ți poți invoca anatemizarea, prin care poți atrage zeflemeaua celor bogați pe dinafară și goi pe dinăuntru.

Într-o lume evident marcată de bombardamente informaţionale, de experimente literare mai mult menite să acopere lipsa de talent decât să definească nume noi sau curente literare, a veni astăzi cu propuneri de etatizare a spaţiului public poate fi un gest mai mult decât temerar.
În lumea lor proprie şi în confortul spaţiului redus şi neconcurenţial, promotorii literaturii de nişă se simt bine şi refuză să îşi înalţe ştacheta, refuză să se autodepăşească tocmai de teama propriului eşec.
De asemenea, orice pas făcut în largul acestui orizon altfel extrem de limitat îi sperie, iar faptul că nu sunt primiţi şi văzuţi în mediile şi la manifestările cu adevărat selecte ale literaturii contemporane (şi) le justifică prin fals dispreţ, prin minimalizare.
Ei bine, pornind tocmai de la aceste triste realităţi, demersurile „eCreator” vin să încerce un anumit proces de etatizare, scopul vădit fiind acela de a despărţi cumva apele de uscatul literaturii, demers în măsură să-i marginalizeze pe amatori şi să îi lase-n lumea lor de vise, pentru că zgomotul făcut de ei tinde să acopere vocile celor care au cu adevărat ceva de spus.
În prezenta antologie am adunat 75 de poeţi şi 10 prozatori, iar cele aproape 500 de pagini alocate lor se constituie - ca şi în cazul celorlalte demersuri ale noastre - într-o adevărată rampă de lansare pentru cei aflaţi la început de drum, datorită alăturării lor creaţiilor lor cu cele ale scriitorilor deja consacraţi.

Văzut iniţial ca un adevărat act intim, momentul creaţiei a ajuns unul care dă dependenţă acum, se face-n văzul lumii, reţelele sociale fiind cele care preiau suferinţa de altădată a hârtiei, cea despre care se spune mereu că suportă multe, prea multe aş întări.
Spaţiul public literar este realmente bombardat astăzi de părerile unor autointitulaţi lideri de grup, te miri cine emiţând păreri şi dând sfaturi şi îndrumări celor încă neiniţiaţi.
Oricine are câţiva bani în buzunar îşi adună numele pe coperta unei cărţi, tirajele volumelor sunt aproape confidenţiale şi ne trezim faţă-n faţă cu autori obscuri, dar împăunaţi, cu CV-uri pompoase şi premii cu duiumul, obţinute pe la manifestări de gaşcă, în care unii îi gratulează pe alţii, apoi schimbă rolurile între ei.

În urmă cu aproape trei ani simplă discuţie între prieteni a generat apariţia revistei „eCreator”, o publicaţie cu deschidere maximă, în care ţinta principală a fost apropierea între semeni, scopul fiind realizat printr-o serie întreagă de antologii, volume colective sau reviste care-au unit creaţiile scriitorilor din toate colţurile ţării, cei mari fiind puşi alături de debutanţi, cei consacraţi alături de cei care abia acum buchisesc slova şi substratul acesteia.
Un demers temerar şi firesc în acelaşi timp, fiind de notorietate faptul că informaţia culturală circulă greu în forma tipărită, în pofida generozităţii de moment a vremurilor, a oportunităţilor tehnologice.
Aşadar, în nici trei ani de zile „eCreator” a devenit un brand cunoscut şi recunoscut, realizările avute în această perioadă amprentând foarte multe destine literare, schimbând radical cursul altora, descoperind şi debutând aproape 100 de caractere, aproape toţi confirmând şi editorial, ulterior.

Mare e grădina Ta, Doamne!
Citesc, mă uit şi mă crucesc!
Numita Daniela Toma, director la Editura ART CREATIV, o editură care se împopoţănează cu o colecţie REGAL, dar care scoate cărţi cu greşeli impardonabile de gramatică - fapt ce confirmă că ea umblă numai după staniol şi nu după ciocolată! - mă mai surprinde încă odată la acest început de an.
Mai zilele trecute semnalam faptul că preopinenta a „selectat” deja 100 de poeţi până în data de 15 ianuarie 2018, apoi le-a dat fiecăuia în parte una şi aceeaşi diplomă, adică cu acelaşi conţinut, numai numele diferind.