Biblioteca Metropolitană București (BMB) prin Direcţia Cultură, Învăţământ, Turism a Primăriei Municipiului Bucureşti sărbătorește luni, 21 martie 2022, Ziua Internațională a Poeziei – ocazia specială de a promova lectura și scrierea de poezie, printr-o serie de activități derulate în cadrul filialelor BMB.
Începând cu orele 14:00, Sediul Central „Mihail Sadoveanu” va găzdui lansarea volumelor
Antologia de poezie contemporană românească POEME PEREGRINE/ POEMAS PEREGRINOS (ediție bilingvă română – spaniolă) și Antologia de poezie braziliană contemporană DE LA RIO DE JANEIRO LA BUCUREȘTI (ediție bilingvă portugheză- română), ale autoarei Carmen Bulzan (Carmen Peregrina), doctor în sociologie.
- Detalii
- Scris de BMB
Citește mai departe: Ziua Internațională a Poeziei sărbătorită în filialele BMB
De Ziua Națională a Lecturii, vă invităm să urmăriți lansarea cărții „Elogiu cititorului. Un documentar al (re)cunoașterii emoționale de sine” de Zorin Diaconescu. Volumul apare în Colecția Binefacerile Lecturii (coord.: Vasile George Dâncu), sub egida Cenaclului UBB, condus de Ion Mureșan. Partener: Asociația Școala Ardeleană de Editare și Promovare a Cărții. Pe copertă: Lucian Dobârtă – LuciD, „utopii distopice” (2021).
Prezintă: Ion Mureșan și Vasile George Dâncu.
Invitat special: Lucian Dobârtă.
Moderator: Remus Octavian Câmpean.
- Detalii
- Scris de Remus Octavian Câmpean
Citește mai departe: Zorin Diaconescu face „Elogiul cititorului” de Ziua Nationala a Lecturii
Biblioteca Metropolitană București (BMB) prin Direcția Cultură, Învățământ, Turism a Primăriei Municipiului București, în parteneriat cu Teatrul Dramaturgilor Români (TDR), anunță lansarea concursului de creație teatrală și literară „Scârța, scârța pe hârtie”.
Titlul proiectului a fost ales în contextul împlinirii a 170 de ani de la nașterea dramaturgului Ion Luca Caragiale (30 ianuarie 1852) și a 110 ani de la moartea sa (9 iunie 1912). Cu această ocazie, Biblioteca Metropolitană București și Teatrul Dramaturgilor Români vor derula un concurs de creație teatrală și literară care va debuta pe 30 ianuarie și se va finaliza pe data de 9 iunie 2022. Concursul este dedicat tinerilor cu vârste cuprinse între 14-24 ani (se vor juriza textele pe două categorii de vârstă 14-18 ani și 19-24 ani).
- Detalii
- Scris de BMB
Citește mai departe: Concursul de creație teatrală și literară – „Scârța, scârța pe hârtie”
Alfabetul latin, numit și alfabetul roman, este cel mai folosit sistem de scriere alfabetică din lume, fiind scrierea standard a limbii engleze și a majorității limbilor europene.
Inspirat din alfabetul etruscilor cândva în jurul anului 600 î.e.n., alfabetul latin poate fi identificat prin scrierile etruscilor, grecilor și fenicienilor până la alfabetul semitic de nord folosit în Siria și Palestina în jur de 1100 î.e.n. Cele mai vechi inscripții în alfabetul latin apar pe Fibula din Praeneste, o fibulă care datează din secolul VII î.e.n. și care arată „MANIOS MED FHEFHAKED NUMASIOI” (în latina clasică: Manius me fecit Numerio) ceea ce înseamnă „Manius m-a făcut pentru Numerius”.
O altă inscripție, datată aproximativ în aceeași perioadă, este situată pe o coloană de la Forumul Roman, iar inscripția Duenos de pe o vază găsită în apropiere de Dealul Quirinal din Roma datează probabil din secolul VI î.e.n.
- Detalii
- Scris de Ioana Matei
Citește mai departe: Alfabetul latin. Cum a apărut cel mai folosit sistem de scriere din lume?
Un studiu unic la nivel mondial avertizează că 1.500 de limbi pe cale de dispariție nu vor mai fi vorbite până la sfârșitul acestui secol.
Studiul, condus de Universitatea Națională Australiană (ANU), a identificat predictori care indică faptul că limbile pe cale de dispariție se află la un risc ridicat.
Profesorul Lindell Bromham a spus că din cele 7.000 de limbi recunoscute din lume, aproximativ jumătate sunt în prezent pe cale de dispariție.
„Am descoperit că, fără intervenție imediată, pierderea limbajelor s-ar putea tripla în următorii 40 de ani. Și până la sfârșitul acestui secol, 1.500 de limbi ar putea înceta să fie vorbite”, explică profesorul.
Publicat în Nature Ecology and Evolution, studiul arată cea mai largă gamă de factori care pun sub presiune limbile pe cale de dispariție.
- Detalii
- Scris de Ștefan Trepăduș