Baba Yaga, zgripțuroaica de origine slavă, renumită pentru că se hrănește cu copii mici și pentru casa ei construită din oase de găină, este un personaj feminin mult mai complex și controversat decât am fi crezut.
Cel puțin asta arată „Into the Forest”, noua antologie recent lansată, care cuprinde 23 povești scrise de femei, cu interpretări ale Babel Yaga, potrivit BBC.
În basme, femeia trecută de prima tinerețe ocupă, de regulă, unul dintre aceste roluri: fie este vrăjitoarea cea rea, fie este mama vitregă cea diabolică – uneori, ea este ambele.
Un personaj-cheie din folclorul slavic este Baba Yaga, o vrăjitoare decrepită (așa cum îi spune și numele) care locuiește în pădure, într-o casă construită din oase de pui de găină. Uneori, ea plutește într-un mojar cu pistil, iar legenda spune că oamenii se temeau de ea pentru că se hrănea cu copii.
- Detalii
- Scris de Mioara Enache
Citește mai departe: Baba Yaga, cel mai inteligent și complex personaj feminin din povești
În septembrie 2020, o postare pe Facebook a unei persoane care pretindea că este fiica autoarei de romane de dragoste Susan Meachen a anunțat că scriitoarea s-a sinucis.
Meachen a scris romane de dragoste și a creat o comunitate online foarte unită de cititori și autori care își susțineau reciproc munca. Când s-a răspândit vestea morții sale, autoarea Susan A Cole și-a amintit că a fost șocată.
„Când s-a aflat că unul dintre ai noștri și-a luat viața, a fost distructiv, am fost îndurerați” a declarat Cole pentru BBC.
- Detalii
- Scris de DN
Manuscrisele lui Emil Cioran și Mircea Eliade pentru care Ministerul Culturii și-a exercitat în acest an dreptul de preemțiune au intrat în administrarea Bibliotecii Naționale a României, potrivit unei hotărâri de Guvern adoptate recent.
Ministerul Culturii și-a exercitat în acest an dreptul de preemțiune și negociere pentru cinci bunuri culturale mobile, mai precis, manuscrise ce aparțin marilor autori români, Emil Cioran și Mircea Eliade, clasate în patrimoniul cultural național, categoria juridică „Tezaur”.
- Detalii
- Scris de DN
Khwāja Šamsu d-Dīn Muḥammad Hāfez-e Šīrāzī (1320-1389) a fost unul dintre cei mai îndrăgiți poeți persani, considerat de mulți oameni de artă a fi una dintre cele șapte minuni literare ale lumii, idee aprobată inclusiv de Ralph Waldo Emerson și Johann Wolfgang von Goethe, ambii autori traducându-i opera lui Hafiz.
„Nu se teme de nimic. Vede în profunzimi, vede orice, oriunde. Un astfel de om aș dori să fiu sau măcar să întâlnesc. Hafiz este poetul poeților”, spunea Ralph Waldo Emerson. „Hafiz nu are pereche”, gândea și Goethe.
Poeziile Hafiz au fost admirate, de asemenea, și de personalități precum Nietzsche și Arthur Conan Doyle (al cărui personaj, Sherlock Holmes, chiar îl citează pe Hafiz).
- Detalii
- Scris de Roxana Ioana Ancuța
Cercetătorii de la CNRS, Universitatea Sorbona și Tyndale House (afiliată la Universitatea din Cambridge) au descoperit fragmente din Catalogul stelar Hipparchus, alcătuit de astronomul grec Hiparh (sau Hipparchus) în secolul al II-lea î.Hr.
Catalogul stelar a fost scris între 170 și 120 î.Hr. de către astronomul grec Hipparchus și reprezintă cea mai veche încercare cunoscută de a determina poziția exactă a stelelor fixe prin asocierea acestora cu coordonate numerice, scrie HeritageDaily.
Textele, care au fost șterse în perioada medievală pentru a putea fi refolosite paginile, au fost dezvăluite cu ajutorul tehnologiilor de imagistică multispectrală.
Până acum, acest text era cunoscut doar prin intermediul scrierilor lui Claudius Ptolemeu, un alt astronom antic care și-a compus propriul catalog la aproape 400 de ani după Hipparchus.
- Detalii
- Scris de Mihaela Horchidan