Nu ştiu dacă şi în alte zone ale ţării circulă aşa ca în Maramureş mult înţeleapta şi profunda spusă, valabilă în orice timp şi-n orice loc, dar mai ales în aceste vremuri de Je m’en fiche ale postecembrismului românesc: A fi mare nu-i mirare,/ a fi om e lucru mare...
Chiar aşa, căci în aceste timpuri de mare restrişte pentru grosul românilor, în care legile morale şi sociale sunt sistematic umilite de neruşinarea sfidătoare a ciocoilor vechi şi noi, lesne-i să ajungi mare (a se citi ştab cu funcţii decizionale) prin tridimensionalul sistem fraudă-mită-neobrăzare, continuu perfecţionat de marea ştiinţă a corupţiei de pe aceste meleaguri, dar practic este imposibil să mai rămâi om după ce te-ai scufundat în puturoasa mocirlă a puterii aparente şi ai muşcat zdravăn din mărul otrăvit al nelegiuirilor.
- Detalii
- Scris de George PETROVAI
Trăim într-o societate din ce în ce mai egoistă. Trăim vremuri în care toată lumea caută numai folosul propriu, deseori omul bun şi conştiincios fiind luat de prost.
- Detalii
- Scris de Eva Şimon
Cine nu vede că lumea-i cu totul dată peste cap (noua morală îmbrăţişată de tot mai mulţi, o morală à rebours în care binele şi răul se amestecă şi se convertesc până la năucire, asimetriile sociale şi economice se accentuează,
- Detalii
- Scris de George Petrovai
Citește mai departe: Ce mi-i poezia şuie, ce mi-i proza fistichie...
În general, fiecare dintre noi îşi alege destinul, susţin mulţi. Şi în limbajul de zi cu zi, aş spune că, s-a cam încetăţenit ideea că omul îşi alege soarta.
- Detalii
- Scris de Marina Glodici
Arghezi se intilneste, in preajma Cismigiului, cu Victor Eftimiu, drapat in mantaua lui larga si insotit de citeva fete,
- Detalii
- Scris de Horga Mihai