s  Anu` recent încheiat prilejui piteștenilor, în ultimele sale două luni, niște întâlniri muzicale remarcabile. Neapărat de consemnat. Pentru că realizatorii lor și-au dat silința să le facă pe deplin atractive. Alegând inspirat, cântând minunat. Dovedind certe valențe interpretative. Indiscutabil aprofundate temeinic în timp. Și convingătoare oriunde, nu doar la filarmonica urbei argeșene...
  Violonistu` brașovean Florin Ionescu-Galați, fiul octogenarului dirijor de la poalele Tâmpei a suit pe scenă împreună cu Mădălin Voicu jr., nepotu` celebrului mânuitor bucureștean de vioară Ion Voicu.

Detalii

s  În deceniul trecut. Când olteanu` ”capitalist” Adrian Mihai Cioroianu este ambasador al României la UNESCO. Om de cultură incontestabil, el se arată, în timp,  și un mânuitor de condei demn de citit. Anu` trecut apărându-i o carte* pe tema asta realmente de larg interes. Atât pentru compatrioți, cât și, y compris, pentru francezi. Adrian fiind un bun vorbitor al limbii acestora. Iubitor al capitalei franceze (chiar dacă nu mai este ea ca odinioară). Adaptat rapid la realitățile-i de azi. Aidoma integrat în misiunea și activitatea specifică. În proiectele pentru-a căror realizare-a depus apăsat eforturi benefice. Cultura și politica, familiare fiindu-i în egală măsură. La nivel înalt, neîndoios...

Detalii

p    Până nu demult (în opinia lui Nae Ionescu, lenta și continua decădere moral-spirituală a început cu Renașterea, pentru ca actuala perioadă globalistă să dea întreaga lume peste cap!), omul încă putea fi considerat, între anumite limite și cu mult necesara îngăduință din partea puritanilor, drept încoronarea creației divine, prin alesele însușiri cu care a fost înzestrat de Dumnezeu la Facere (rațiune, conștiință și grai articulat), dar mai ales prin virtuțile cardinale (prudență, cumpătare, justiție, curaj) și cele teologice (credință, dragoste, speranță), respectiv prin capacitatea/libertatea de a distinge între bine și rău, esențialul proces existențial din care rezultă pentru unii mântuirea și pentru alții (cei mulți) veșnica osândă.

Detalii

s  A anului ăst, la filarmonica piteșteană. Ce-am văzut, ce-am auzit? Iată, pe scurt, ca de obicei. Însă nu chiar cronologic. Pentru că recitalu` pianistului bucureștean Nicolae Dumitru a fost impresionant. Plimbarea videomuzicală prin Paris m-a captivat nespus. Abia aștept să-l reascult. Fie solo, fie cu orchestra. Fost-au, binevenit, și două concerte strașnice. Grație violonistului Florin Croitoru și dirijorului italo-român Gian Luigi Zampieri. Care performează de ani buni pe plai mioritic. Așa că-l socot de-ai noștri. Mai cu seamă că vorbește la fix românește. Și face treabă grozav la pupitru. Au optat potrivit pentru Ceaikovsky și Brahms. Pe de altă parte, ca de fiece dată, sensibilitatea, virtuozitatea lui Florin încântându-enorm. Așa că sper să revie degrabă cu acel concert polonez, noutate ispititoare pentru noi...

Detalii

s  La Teatrul ”Davila”, din Pitești. Sub deviza ”Clasic. Modern. Absurd”. Argeșenii și nu numai (re)întâlnindu-se cu artiști locali ori din Capitală. Din Suceava, Arad, Craiova, Ploiești. Pe parcursul a opt spectacole, la finele fiecărei săptămâni din Brumaru` trecut. N-au lipsit din program, firesc, Eugen Ionescu, Matei Vișniec, Teodor Mazilu, ca să-i amintesc doar pe cei mai cunoscuți pe plai românesc. Pomenindu-l pe Mazilu, se cuvine a o menționa și pe fiica acestuia, Ioana, venită din Franța să asiste la festival. Și să participe la o lansare de carte despre tătânele său regretat. Dramaturg de impact în ”iepoca de aur”. Satiric subtil în textele sale. Îmi aduc aminte și azi, cu prețuire, de ”Proștii sub clar de lună” într-o montare chiar inubliabilă a celor din Bănie. Curajoasă foarte. În clipa de față, același scenariu se regăsește binevenit în programu` colectivului actoricesc piteștean. Cu Adrian Titieni, cap de listă-n distribuție...

Detalii

  1. Muzica zilelor noastre | Bilanț al Brumarului vecin
  2. Ce înseamnǎ sǎ fii bun?
  3. Eveniment cultural | Flonta și Cioroianu. Pe scurt