s Încep cu ei că tare-mi plăcu ce făcură pe scenă. Adică Zamfirescu, Roman, Vasluianu, Titieni, Teodosiu, Erga, Cosac, Vătavu. Joc firesc, nuanțat, echilibrat, entuzias(man)t. Sudat, rodat, potrivit textului. Superechipă actoricească pe val în momentul actual. Realmente pe merit. Au fost deplin convingători și ne-au cucerit mie la sută. Vlad a dorit, ca regizor, să păstreze naturalețea textului original. Parfumul epocii de secol trecut, cu osebire.

Brigada Artistica Petru Rares 280Prima vizită la teatru, prima întâlnire cu actori. Primul pas.  

Împreună cu conducerea Liceului Teoretic „Petru Rareș” și cu Consiliul Școlar al Elevilor LTPR, am pus bazele Brigadei Artistice „Petru Rareș”, proiect care să ofere elevilor o alternativă constructivă în ceea ce privește continuarea formării și educării personalității acestora într-un mediu nonformal, prin punerea în scenă a unui spectacol care să le valorifice dorința de cunoaștere, munca în echipă, precum și talentul artistic al fiecărui elev în parte.
Ne dorim ca spectacolul final, să fie jucat atât pe scena Casei de Cultură "Vasile Grigore Latiș", cât și în eventuale festivaluri de teatru pentru liceeni la care intenționăm a ne înscrie. Cursul dedicat elevilor claselor a IX-a, a X-a și a XI-a., este gratuit, elevii participanți fiind lipsiți de orice cost, atât pentru montarea spectacolului, cât și pentru eventualele deplasări.

pNumeroase sunt crizele (economică, politică, financiară, alimentară, sanitară, energetică etc.) ce asaltează astăzi omenirea în general, națiunea română în special, îndeosebi după invadarea Ucrainei, pe 24 februarie 2022, de către hoardele putinisto-muscălești, care – ca întotdeauna în decursul istoriei și cu Testamentul lui Petru cel Mare pe post de călăuză - și-au arătat pofta feroce de expansiune teritorială, specific asiatică (nu spunea Dostoievski că, dacă răzuiești un rus, dedesubt dai de tătar?!),

sAdică, iară minibilanțuri lunare. Despre manifestările muzicale, în sală, ale Filarmonicii Pitești. În Geraru` vecin, doar patru la număr...
 Cronologic, mai întâi, Mădălina Pașol. Pianistă energică, pricepută clar. ”Libertango”, Piazzolla, excepțional tălmăcit la bis. A dirijat Alexandru Ilie. Vivace și entuziast cât cuprinde. A urmat peste câteva zile, un recital de chitară. Susținut de ”Duo Kitharsis”. Alexandra Petrișor și Dragoș Horghidan, membri. Împreună, util, de niște ani. După, în aceeași săptămână, s-a reîntors pe scenă orchestra. Cu Adrian Costin Grigore la pult. Și el plin de vitalitate. Coechipieri soliști, Andrei Licareț, tot la pian, și Radu Chișu, la vioară. Mendelssohn a fost alegerea lor. Radu cântă-n colectivu` de la ”Enescu”. Da` și-n ”Camerata Regală” (când va reajunge aceasta în urbea argeșeană?). Andrei Licareț calcă, la rându-i, pe urmele tătânelui, Nicolae Licareț. I-am mai fost ascultător live și altădată, îi cunosc resursele și sper să-l reascult aci într-un recital. Claviru` nou achiziționat stă la dispoziția-i. Și nu doar a sa, evident...

sMai ales de plâns, consider. Fiindcă piesa are momente comice, da` și unele dureroase foarte. Pentru că tarele românilor de azi, și nu doar ale lor, zic eu, nu-s de neglijat. Prejudecățile aferente, lipsa de educație și de comunicare adecvată creează probleme insurmontabile uneori. Altfel spus, somnu` rațiunii zămislește monștri, ca să folosesc o sintagmă nemuritoare. Adică, oroare, revoltă și... dispute electorale...
 Acțiunea se desfășoară într-un oraș de provincie autohton, în preajmă de alegeri locale. În jurul unui presupus caz de pedofilie și persecuție a unui copil de școală generală. Acuzat fără vină, învățătoru-i, care știa el ce știa despre tatăl băiatului, în tinerețe. Adică, despre niște „schelete-n dulap” cum se spune actual...