casmir lanaCașmirul este cea mai prețioasă și luxoasă țesătură, având o istorie de secole și implicând unele dintre cele mai izolate regiuni ale planetei.
În ciuda originilor umile, cașmirul este râvnit acum de creatori de modă din toată lumea și este mai accesibil ca oricând. Având în vedere că o varietate largă de producători vând acum cașmir, țesătura nu mai este un lucru destinat doar celor privilegiați. Însă, ce anume este cașmirul, de unde provine și care sunt beneficiile sale?
Cașmirul este produs din procesarea lânii caprelor de Cașmir (Capra Hircus) care trăiesc în zonele muntoase din Tibet, Himalaya și Mongolia. Procesarea lânii caprelor de cașmir a fost dezvoltată pentru prima oară în regiunea Cașmir. Astfel, denumirea zonei a devenit numele generic al țesăturii. Ladakh și Tibet sunt cele mai autentice regiuni pentru această țesătură. Caprele de Cașmir trăiesc la o altitudine medie de 4.000 de metri.

dd 280Zilele trecute am citit în presă un articol semnat de Ivan Diacov, care nu ştiu din ce motive, acum, după moartea tatălui, s-a încumetat să afirme nişte lucruri care nu corespund realității.
Dumnealui afirmă că a stat în acelaşi salon cu tatăl meu şi că patul de suferinţă al poetului nu era conectat la oxigen, iar domnul Diacov aerisea încăperea de 10-15 ori pe zi, tocmai ca să-i vină în ajutor. Ori îl servea cu câte o banană sau  portocală, de care tata se bucura ca un copil. Pentru că nu s-a găsit nimeni în ţara aceasta să-i transmită un coş cu ‚,vitamine’’.
Domnule Diacov, mai întăi de toate vreau să vă spun că tatălui meu nu i-au plăcut niciodată bananele sau portocalele, şi putea să se bucure de o carte bună, de o floare sau de-un răsărit de soare, dar nicidecum de-o banană. Şi apoi, încă din ziua internării lui, am vorbit la telefon de nenumărate ori şi chiar el mi-a mărturisit că se află conectat la masca cu oxigen. Oare tata m-a minţit, dle Diacov?

adrian pop 1 1 280Cu Adrian Pop m-am împrietenit pur şi simplu! Timizi amândoi, ne-am intersectat de mai multe ori, ba la Tabăra de literatură „Archeus” la maestrul Ioan Marchiş acasă în Ocoliş, ba la prezentarea revistei „Vatra chioreană” la el în bătătură, la Copalnic Mănăştur, dar de cele mai multe ori la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare, unde muncea cu o pasiune şi devotament cum rar întâlneşti în ziua de azi!
Apoi, după un timp, printr-o prietenă comună, mi-a trimis câteva poezii ca să le public pe blogul meu „Moara lui Gelu”, am citit poemele şi de atunci a crescut şi mai mult în ochii şi sufletul meu. Ne-am întâlnit după aceea la şedinţele celor două cenacluri băimărene conduse de două doamne ale literaturii din Nord – Florica Bud şi Felicia Carmena Băinţan, la Cenaclul sătesc „Petre Dulfu” la Satulung.

nicolae dabija 280 blackÎn tinerețea mea îl întâlneam adesea în casa părintelui Serafim Dabija pe un preot orb, prieten vechi al unchiului meu, pe care rudele lui îl aduceau de undeva de la țară și reveneau peste vreo 2-3 zile să-l ia acasă.
Vorbeau despre ani de demult, despre cunoscuți de-ai lor, despre întâmplări din viață, despre cărți.
Se vede că oaspetele părintelui fusese mare cititor în tinerețe. De fiecare dată se interesa neapărat:
– Ce cărți noi mai ai, părinte?
Cărțile „noi” ale părintelui erau tot vechi, împrumutate de la alți prelați, procurate de prin sate, găsite între multele terfeloage din biblioteca sa.

simeanu Titlul conferinței susținute recent de publicistu` dâmbovițean Dumitru Ungureanu la Centrul Cultural Pitești. Acțiune binevenită pentru că și dacă formele de manifestare actuală ale acestui gen muzical nu mai sunt la fel ca-n jumătatea secundă a veacului trecut, el rămâne referențial în cultura umanității. Precum simfonicul, opera sau jazzu`. Ce-or dăinui util cât oameni pe Pământ vor fi, dornici să le-asculte...
 Împătimiți pân` la moarte de sunetu` muzicii de calitate, desigur. Trupe ca ”Doors”, ”Beatles”, ”Deep Purple”, ”Cream”, ”Led Zeppelin”, ”Emerson, Lake & Palmer”, ”Pink Floyd”, ”Jethro Tull”, ”Queen”, ”Focus”, ”Omega”, ”Phoenix”, ”Metropol”, ”Sfinx”, ”Iris”, dintre multe altele, sunt de neuitat, de audiat în veci.