Oricine știe (în ce mă privește, am afirmat de nenumărate ori în discuții și în articolele publicate) că artistul, în cazul de față scriitorul, nu trebuie judecat din șubreda sa condiție socio-umană, ci strict (sau, mă rog, în primul rând) din cea axiologică. Da, căci François Villon, de pildă, face din plin dovada că omul păcătos și rebel (bețiv, afemeiat, hoț, ocnaș) poate, din inalterabilul său fond moral-spiritual, să zămislească o operă nemuritoare.
Conștient de inevitabilele derapaje ale oricărui individ, în primul rând ale lui, Tudor Arghezi devine poet universal inclusiv prin testamentara mărturisire că „Din bube, mucegaiuri și noroi,/Iscat-am frumuseți și prețuri noi”. Mult mai mai pregnant ca la T. Arghezi, George Călinescu sau Camil Petrescu, conflictul dintre om și creator se învederează la Mihail Sadoveanu: ca om a fost un detestabil fripturist (a cauționat criminalul regim bolșevic atât prin maculatura Mitrea Cocor și obedienta afirmație că „Lumina vine de la Răsărit”, recte de la Uniunea Sovietică, cât și prin funcțiile politice deținute – președintele Marii Adunări Naționale, apoi al Uniunii Scriitorilor), însă ca scriitor, îndeosebi prin nuvelele, povestirile și romanele publicate în perioada interbelică, rămâne în literatura română un referențial izvoditor de valori nemuritoare...
- Detalii
- Scris de George PETROVAI
Citește mai departe: Neomul Varujan Vosganian dă în continuare din coate...
O lună preelectorală. Aniversară deopotrivă. Căci fură Zilele Piteștiului. Iară orchestra simfonică a urbei împlini și ea șaptesprezece ani de la înființare. Filarmonica apărând ca instituție ulterior în peisaju` cultural argeșean. Așa că programu` manifestărilor muzicale se desfășură atât în sală, cât și afară, în Piața Primăriei. Iată-le, menționate-n continuare:
Concertul orchestrei de suflători a instituției sărbătorite. Creatori celebri pe afiș: Palestrina, Mozart, Gounod, Debussy, Elgar ș. a. Apoi, Ionuț Tolea (localnic) și Emil Vișinescu (bucureștean). Ambii, clarinetiști. Primu` fost student al celui de-al doilea. Acum, solist. Profu`, dirijor, energic și precis. Weber, Rossini, Schubert, în partituri. Le-au urmat Grigore și Chișu. Cel dintâi, ca de obicei, expansiv cu bagheta. Radu s-a oprit nimerit la Beethoven...
- Detalii
- Scris de Adrian SIMEANU
Citește mai departe: Muzica zilelor noastre | Maiul anului ăst
Saxofonist, clarinetist (chiar pianist) român stabilit la Köln. Născut la Dumbrăvița, în județul Brașov, acum șaizeci și cinci de ani. Muzician cu vocația jazzului, vădit. Care mânuiește instrumentele plin de pasiune. Și cu vrednică științ-a partiturilor. Ori cu măiestrie substanțial-a improvizațiilor pline de ritm și culoare. Compozitor, totodată, respectabil. Cuceritor. Bun îndrumător și coleg al celor cu care lucrează pe scene în întreaga lume. Căci e invitat de marcă-n spectacole și festivaluri de renume și se-nsoțește ades cu ăi mai buni în materie. Succesu` neocolindu-l nicicum, spre mândria lui și-a patriei sale române...
- Detalii
- Scris de Adrian SIMEANU
Citește mai departe: Muzica zilelor noastre | Nicolas Simion
Prin intermediul lui Cristi Fernea, librar și pasionat om de cultură, de curând am primit cartea Sfera inteligibilă în tradiția platonică și creștină a lui Viorel Igna, fost profesor de filosofie și logică, în anii 70-80, la două licee sighetene, iar din 1993 stabilit cu întreaga familie în orașul italian Perugia.
Întrucât eram în relații cultural-filosofice foarte apropiate (de aceeași vârstă și amândoi în febrila căutare a cuvântului „ce exprimă adevărul”, prin neobosite lecturi și interminabile dezbateri, deseori sugerate și/sau supervizate de regretatul Jean Bălin), pot să afirm că-i cunosc marea pasiune pentru anticele și mereu incitantele fundamentări greco-romane în plan moral-spiritual (inclusiv nobila și fecunda influență exercitată de ele asupra creștinismului incipient), cât și pentru formidabilele sincronisme/interinfluențe greco-orientale (indiene și chinezești), despre care marele indianist român Theofil Simenschy afirmă cu prudență în cartea Cultură și filosofie indiană în texte și studii (Bibliotheca Orientalis, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1978) că „Toți au dreptate întrucâtva; greutatea stă în a deosebi de la caz la caz aceste influențe, a le determina originea și epoca și a stabili până unde merg”.
- Detalii
- Scris de George PETROVAI
Citește mai departe: Sfera inteligibilă în ampla și documentata carte a lui Viorel Igna
Nimeni altu` decât medicu` veterinar Sergiu-George Rizescu. Nonagenar actualmente. Fost deputat țărănist argeșean (două mandate). Actualmente, președinte AFDPR. Deținut politic anticomunist. Om politic remarcabil. Aș afirma și eu fără greș, ca și alt coleg de presă din Ardeal, că e un demn urmaș al Seniorului Coposu. Dedicat necurmat oamenilor și problemelor țării. Umblând asiduu printre ei să-i cunoască și să asculte păsuri. O voce clară și netemătoare, în Parlament. Expunând întemeiat problemele culese și urmărind tenace rezolvarea lor. Afirm asta în deplină cunoștință de cauză și făr-a exagera. Că n-aș îndrăzni, nu s-ar cuveni...
- Detalii
- Scris de Adrian SIMEANU
Citește mai departe: Eveniment cultural | Un cetățean de onoare-al Piteștiului