ecreator 280De trei ani încoa`, le picură-n auz, nestrămutat, argeșenilor dornici de ele. Pe parcursul unui festival coral internațional. Purtând meritat numele unui apreciat, regretat dirijor în domeniu, Emanoil Popescu. Acuma, vecinii bulgari l-au onorat cu trei coruri. Două de la Sofia și altu` din Burgas. Românii, cu șase. De la Topoloveni, Plopeni, Târgoviște și Ploiești, câte unu`. Iar din municipiul gazdă, două. În programe, muzică laică și religioasă. Piese clasice ori contemporane, varii prelucrări. Invitații de la sud, vizibil mai pregnanți. Cu impact sporit, clar îndreptățit. Momentu` de vârf al manifestării desfășurate la filarmonica loco dovedindu-se însă recitalu` sexagenarului Ion Grigorescu. Bas profund școlit în țară. Fugit, experimentat afară. Este și astăzi o voce de ascultat cu plăcere. Încă sigură, precisă, atrage vădit.

ecreator 280 Până-n douăzeci de membri, de obicei. Saxofoniști, tromboniști, trompetiști. Plus, necesarmente, secția ritmică: un contrabas, pianu` și bateria. În prezent, și-o chitară. Alcătuire aflată și la Ploiești. Cu partituri din epoca de aur a genului în față. Ilustrând fără cusur cântările vremii peste ocean. Bluesu` și swingu` la modă intens prin localuri în interbelicu` de altădat`. Erau teme, refrene dansante, ca lumea să vibreze din plin și să se unduiască vioaie în ring. Multe dintre ele, perene, interpretate vrednic și azi pretutindeni...
  La Filarmonica ”Paul Constantinescu” așa ceva ascultarăm binevenit. Căci Bîzgă, Zlat, Cojanu, Man, Ștefan, Teodorescu și ceilalți de-acolo fac jazz în episoade.

ecreator 280 ...la filarmonica loco! A furnizat-o nebănuit un sud-coreean. Sexagenaru` Ryu Seokwon. Cândva clarinetist, acuma dirijor. Și ce dirijor! Nu puțini am văzut la pupitru, dar el m-a fascinat nesperat. M-a acaparat de nici n-am mișcat. M-a-nnebunit, m-a uimit și m-a cucerit. A condus ”Din lumea nouă” fără partitură. Nefiind legat de foi cu privirea, s-a concentrat pe orchestră total, ideal. Cu dezinvoltură. Cu dăruire. Și pricepere de invidiat. Minuțios peste poate. Având notele-n cap rânduite la fix, a nuanțat cel puțin la fel ca Antonin Leopold Dvořák. Al ei făurar dovedit cu har. Întreaga simfonie curgând minunat. Grandios, armonios, impecabil, maiestuos. Precis, cald și viguros. Antologic mai c-aș zice, pentru instrumentiști. Care, parcă vrăjiți de oaspele oriental, s-au arătat pe de-a-ntregu` vrednici de dânsu`. De uralele sălii, îndelungate. Și s-au bucurat fățiș de rezultatu` neașteptat...

ecreator 280 Actoru`. De teatru și film. Gazetaru`. Tineretului, apropiat, cu entuziasm dedicat. Director eficient de la o vreme. În deplină formă și activ din plin. Umblând vioi prin țară cu spectacole apreciate necontenit. Pe care-mi place să-l văd adesea pe scenă. Și să mă bucur real când îl întâlnesc...
 Nebănuit, mi-a făcut în ăst Mărțișor un cadou. Cu dedicație, binevenit. Ce m-a ispitit. Și câteva ceasuri m-a ținut lipit. D-ale sale pagini. Demne de cetit cum n-am bănuit. Adică, o carte. Închinată lui, cred eu, cuvenit. Prilej să-mi reamintesc multe din biografia-i. Din activitatea îmbelșugată dusă pân` acu`. Doina Papp (și dânsa știută de mine din Radio) întocmind opu` cu de toate. Și nu degeaba numit ”Reconstituirea unei vieți”. Pentru că, în fond, de la Pintilie și pelicula sa interzisă de comuniștii nătângi îi vine titlul. Nici că se poate mai nimerit...

ecreator 280 La Biblioteca Județeană ”Dinicu Golescu”, de la Pitești. Într-o conferință publică susținută de proful universitar dr. Bogdan Costin Murgescu. Istoric de meserie, nepot al economistului diplomat Costin Ion Murgescu (fost director al Institutului de Economie Mondială, din Capitală). Căruia-i calcă pe urme, abordând istoria prin prisma economiei preponderent. Lucru constatat și cu acest prilej, când afirmațiile și explicațiile inerente fură însoțite de elemente statistice. Prognoza, chiar pe termen scurt a evoluțiilor naționale și internaționale, bazându-se pe date economice și pe evaluări sociologice utile și pertinente neîndoios.
 Universitaru` bucureștean este și președintele în exercițiu al Societății de Științe Istorice din România și n-a uitat să reamintească celor din sală despre activitatea acesteia. A dialogat și-a răspuns atâtor întrebări iscate inevitabil de actualitatea temei puse în dezbatere.