p    2.Venalitatea și ipocrizia politicilor actuale 

    Inițial mă gândeam să dedic politicilor medievale și moderne un capitol distinct. Dar am renunțat la această intenție, amintindu-mi că în articolul Greii lumii stau la pândă în politica bolundă din 21-22 septembrie 2025 m-am referit pe scurt, adică atât cât să-i stârnesc pe cititorii interesați și scormonitori, la dârzenia utopistului englez Thomas Morus, la Principele lui Niccolò Macchiavelli, la Thomas Hobbes și ideea lui în legătură cu contractul social încheiat între cetățeni și stat, nu în ultimul rând la avansatele idei ale iluminiștilor și enciclopediștilor francezi, în principal la cele ale lui Montesquieu (separarea celor trei puteri ale statului), idei „pe baza cărora s-a elaborat Declarația Drepturilor Omului și Cetățeanului, document care a contribuit consistent la edificarea statului modern francez și a constituit o esențială sursă de inspirație pentru alte documente politice, inclusiv pentru cel al Organizației Națiunilor Unite (ONU)”. 

Detalii

p    1.Concepții politice avansate în Antichitate 

    Fiind politica o activitate eminamente umană, Aristotel a fost primul gânditor care a botezat omul homo politikon (animal politic). Astfel animalul social a fost ridicat (sic!) la rangul de animal politic, capabil adică să cârmuiască o cetate, un stat și un popor, ulterior un regat sau un imperiu, iar în vremurile noastre nu numai o națiune, ci chiar un conglomerat de națiuni, precum organizațiile suprastatale Uniunea Europeană (UE) și NATO. 
    Întrucât cârmuitorii tribali și ai uniunilor de triburi aveau drept de viață și de moarte asupra supușilor, lucru care s-a perpetuat până în zilele noastre prin așa numitele amnistii și grațieri (regale, prezidențiale etc.) de pedeapsa rămasă, ba chiar de pedeapsa cu moartea, iată de ce – în urmă cu mii de ani – au fost elaborate coduri de legi, întru reglementarea vieții sociale, limitarea abuzurilor celor puternici și apărarea celor vulnerabili: Codul lui Hammurabi în Babilon (primul de acest gen), Codul lui Manu în India, „Cilindrul” regelui persan Cirus al II-lea (supranumit „cel Mare”) ș.a.m.d. 

Detalii

poza DC La Filarmonica Pitești. Obișnuitu' bilanț al primăverii actuale. Ce avut-a-n debut concertu' trupei VANK. Cu pianistu' George Natsis ca dirijor. Urmat, peste o săptămână de Tiberiu Dragoș Oprea, la pult. În trio cu Bianca Mărgean și Liviu Indricău, soliști vocali de apreciat. Uverturi, canțonete, arii de operă și operetă...
   Apoi, dirijoarea Dalma Toadere, veche cunoștință de la Cluj. Cu actoru' Bogdan Bob Rădulescu și două tinere pianiste. În spectacolu' „Un compozitor la carnaval”. Nimeni altu' decât Berlioz și „Carnavalul animalelor”.

Detalii

tomescu  ...la Filarmonica Pitești. Ca de obicei, tableta bilanțieră. Spre a consemna succint cântările lunii, desigur. Pentru viitor cu osebire...
   Mai întăi, Oprea, la pult, cu Tegzeșiu, la vioară. Mozart, Schubert, Mendelsshon-Bartholdy în partituri. „Neterminata” celui de-al doilea, aceeași splendoare nemuritoare. Apoi, tot la vioară, Alexandru Tomescu, tălmăcindu-l minunat pe Vivaldi. Mai exact, ale sale „Anotimpuri”. Splendide și ele și nepieritoare...

Detalii

rt5  Într-o vizită binevenită la filarmonica urbei. Numele său, Ovidiu Alexandru Raețchi. El reprezentând România la Tokyo. Un bărbat sub cincizeci, agreabil, cult și dispus să stea la dialog cu cei interesați. Desigur, discuția s-a axat pe situația momentului în Orientul Mijlociu, după bombardamentele recente dintre Iran, Israel și SUA. Ce nasc  teama tot mai accentuată a unui nou război de nivel planetar. Cu efecte chiar nebănuite unele dintre ele în timp și spațiu...
  Excelența sa a dat dovadă de cunoștințe aprofundate în chestiune, fiind deținătorul a două doctorate în istorie și politologie. Pe deasupra, s-a arătat și-un vorbitor cumpănit și răbdător, dând răspunsuri adecvate tuturor întrebărilor. Iar la final, autografe pe-ale sale cărți cumpărătorilor...

Detalii

  1. Cartea zilelor noastre | Banii
  2. Teatrul zilelor noastre | Repet: vin în față actori tineri...
  3. Cartea zilelor noastre | Țurlea și Stamate