simeanu   S-au iubit pân-au murit. Pătimaș și gelozit. Dureros și fericit. Nălțător, da` chinuit. Lumea, rea, i-a pizmuit, contra lor a uneltit. Sărăcia i-a-nsoțit, nevoia i-a încolțit. Boalele i-au cutrupit, viața grea i-a biruit. În mormânt s-au despărțit, în Cer s-or fi reunit. Poate, pentru totdeauna, precum soarele și luna. Sub pecetea poeziei și puterea veșniciei...
   Iacată-mă și pe mine așternând vorbele-n rime. Pe undeva, de-nțeles, că Mihai e un ales. Luceafăr dumnezeiesc în areal românesc. Un poet universal, din ceia fără egal. Un romantic abisal, iubind în transcendental. Iară Veronica lui, grația Pământului. Floare gingașă, bălaie, arzând strașnică văpaie. Destine împreunate de dor și Divinitate. Inspirat numiți ”Martirii lui Eros”...

nicolae dabija 2801. În ultimul an, pandemia a pus amprente pe felul omului de a fi. Ne-am obișnuit atât de mult cu ea, încât, am impresia, după ce va trece, n-o să ne mai recunoaștem unii pe alții decât dacă vom purta mască. S-ar putea atunci, să ne rugăm unul de celălalt: „Pune-ți, te rog, masca, pentru ca să știu cu cine vorbesc!”

2. Pe Eminescu îl vor egala doar cei care îl vor întrece.

3. Unele texte de-ale lui Dostoievski sau Eminescu pot fi anexate la Evanghelie: la Apocalipsă – ale celui dintâi, sau la Cântarea Cântărilor – în cazul Poetului nostru.

dd 280Un an greu în care am avut multe de învățat.
În primul rând, ca să prețuim clipa, oamenii și timpul.
A fost un an în care ne-am amintit de lucruri importante: să fim toleranți, solidari, iertători. Or, multe lucruri se uită, dar numai bunătatea se ține minte.
Am învățat că iubirea-i în stare să traverseze orice barieră și dacă iubești, nu contează în care țară te afli (argument ar fi patriotismul de care a dat dovadă diaspora la alegerile recente). Pentru că porți țara în tine.  
Am învățat că anii noștri sunt ca un sfârșit de zi și aceștia nu te întreabă când să apună. Suntem cu toții în situația moșului Adam, căruia viața i s-a părut ca o clipă sau ca și cum ar fi intrat pe o ușă și ar fi ieșit pe alta.

simIeri, în aglomerația de pe Magheru bucureștenii se opreau pe trotuarul din fața Galeriei Simeza privind surprinși exuberanța, bucuria cu care artiști prezenți în galerie lucrau, adăugau, interveneau. Nu puțini au fost cei care au pășit înăuntru privind îndelung lucrările ce se modificau sub privirile lor,
Portrete, autoportrete, gestualistică, erotism, pietate, interpretări, de la erotic la oniric, de la puritate la exuberanță, înțelegerea lumii, a tot ce ne înconjoară, lucrări realizate prin propria lor perspectivă, cu trimiteri la probleme sociale actuale realizate de : Eugen Raportoru,  Albani Andreea,  Aurel Bulacu , Dalina Bădescu, Adrian Calin , Eusebiu Josan, Georgiana Manea Josan, Dagmar Oprea, Petrică Sandu, Gabriela Cristea,  Dragoș Bojin, Cătălin Geană, Andrei Vlădeanu.

simeanuNume de cod al unui virus. De tip cibernetic. Creat pentru SUA de doi tineri hackeri.  Est-europeni. Membri, la-nceput, ai ”Fiilor Jihadului”. Treabă teroristă, finanțată de arabi. Cu sprijin rusesc. Ce ajunge chiar pe muchie de cuțit. Gata, gata să puie la pământ poporul american. Și viața pe glob. Numai că, interesați, lasă, totuși, inspirat o portiță de scăpare. Iar președintele țării, unul îndrăzneț, combatant de top, se implică iute și fără zăbavă. Evident, ia naștere o înșiruire de evenimente. Alert desfășurate. Într-un timp record. Ce scot la iveală trădări. Conspirații. Sete de putere și de dominație. Manevre mârșave. Inteligență. Luciditate. Curaj. Responsabilitate. Spirit de sacrificiu. Tipuri umane rele și bune. Aspecte interioare de la Casa Albă. Politică. Organizare administrativă. Proceduri. Moduri de lucru. Dedesubturi. Înfățișarea la zi a unei democrații nicicum ferită total de pericol...