Motto: „Nu pot să vorbesc,
să gândesc nici atât, fără
limba română”!
        (Nicolae Vălăreanu Sârbu)
    Sâmbătă 25 august 2018, Câmpina a rezonat în spiritul sărbătoririi Zilei Limbii Române – 31 Gustar, eveniment cu ecouri morale şi istorice în viaţa urbei încoronate de constelaţia universală Hasdeu – Istrati – Grigorescu, în „acordurile” Poeziei susţinute sub cupola Bibliotecii „Dr. C. I. Istrati”.
      Magnetul
      Cu liniile sale de forţă intelectuală – emblematic pentru Prahova – scriitorul Florin Dochia, atrage – din toată ţara – autori şi autoare de poezie, cu şi fără cărţi publicate, membri ori nu, ai Uniunii de la Bucureşti sau ai altor grupări de profil din provincie. Vocaţia domniei sale pentru a organiza şi conduce – cu măiestria recunoscută – festivaluri şi concursuri scriitoriceşti în oraşe şi municipii prin excelenţă culturale, din România, l-a consacrat ca moderator de prestigiu, profesionist.

”Relaxarea”

  Meditația transcendentală ”s-a întors” împotriva partidului. Căzându-i victimă nevinovată Institutul de Cercetări Pedagogice și Psihologice. Specialiști cu doctorate fiind trimiși, predilect, la munca de jos. În fabrici și uzine, urmăriți de Securitate. Umiliți și amenințați că n-au votat sancțiunile impuse neîntemeiat de jigodiile inculte cu carnet și funcții. Strânse umil și servil pe lângă cizmar și ”savantă”. Cârmaci, neferice, în veacu` trecut...
  Mihai Ghivirigă a fost printre năpăstuiți. Pe pielea sa simțind nedreptatea flagrantă. Da` nu s-a temut și-a optat pentru... sticle goale. Descărcat, sortat, ordonat. Alături de oameni simpli, cu respect, prietenie și suflet. Alegându-se până la urmă nu doar c-o experiență nebănuită. Ci și c-un roman, inițial de sertar, postdecembrist publicat. Binevenit, că e dovadă certă despre nenorocirile comuniste autohtone. Neîndoielnic bine făcut, că-i scris priceput. Înfățișând ”relaxarea” dezavuată, final, de ”organili statului”. Mascarada de la instituția bucureșteană doborâtă despotic. O înscenare politică odioasă. Efectele ei distrugătoare de vieți, inteligență și bunuri. Ceaușeștii și acoliții, frică dovedind în sine de cei cu idei...

România se numără printre ţările din Uniunea Europeană în care guvernele alocă cele mai mici sume pentru activităţi recreaţionale, culturale şi religioase, potrivit datelor comunicate miercuri de Eurostat - biroul de statistică al Comisiei Europene.
La nivelul Uniunii Europene, în 2016, aceste sume se ridicau la 1% din Produsul Intern Brut, similar anului 2015. În ţările în care se foloseşte ca monedă euro, cifrele sunt uşor mai ridicate, de (1,1%), de asemenea similar lui 2015, scrie Mediafax.

https://www.descopera.ro/dnews/17517816-romania-printre-statele-europene-in-care-sunt-alocate-cele-mai-mici-sume-pentru-cultura

Primii creştini nu se ghidau strict după textele biblice. O nouă descoperire şi traducere a primului comentariu al Evangheliilor lui Matei, Luca şi Ioan prezintă o nouă abordare a subiectului.
Textul scris de episcopul catolic Fortunatianus datează de la mijlocul secolului IV, informează History. Conform lui Hugh Houghton, autorul care a tradus textul, comentariul lui Fortunatianus, prezintă o interpretare diferită a primelor texte biblice creştine.  
''Lucrarea reprezintă una dintre verigile lipsă privind modul în care Evangheliile au fost interpretate de creştini greci şi de biserica latină,'' afirmă Houghton, profesor din cadrul Universităţii din Birmingham, Marea Britanie. Conform lui Houghton, Fortunatianus nu s-a axat în textul său pe interpretarea literară a Bibliei, ci pe o interpretare alegorică.

De exemplu, într-un pasaj în care Iisus intră într-un sat, Houghton afirmă că Fortunatianus a scris că ''satul reprezintă biserica''. De asemenea, conform comentariului, numărul 12 este mereu o trimitere către apostoli'', iar numărul 5 ''este o referinţă către cărţile legilor evreieşti''.

O casă care rezistă de 105 ani, clădită de doi artişti mari şi îndrăzneţi pentru epoca lor, un sculptor şi o pictoriţă. Acesta este Muzeul Frederic Storck şi Cecilia Cuţescu-Storck, situat pe strada Vasile Alexandri din Capitală, la numărul 16, care adăposteşte, printre altele, o bogată colecţie de sculptură şi pictură murală.
„Această casă s-a născut la iniţiativa celor doi, construită între 1911 – 1913 de către arhitectul Alexandre Clavel, dar la  instrucţiunile stricte ale celor doi. Pentru că au contribuit, mai ales Frederic, în ceea ce priveşte ancadramentul şi decoraţiile casei, iar Cecilia pe parcurs cu decoraţia interioară”, a declarat într-un interviu video pentru Descoperă Ana Maria Măciucă, istoric de artă şi muzeograf Muzeul Frederic Storck şi Cecilia Cuţescu-Storck.

Imobilul ridicat pe un teren cumpărat de cei doi după nuntă a fost gândit ca o locuinţă-muzeu, în care fiecare avea propriul atelier de lucru. După mutarea celor doi, Cecilia Cuţescu-Storck a decorat timp de câţiva ani pereţii  casei lor cu pictură murală, iar pe arcada de deasupra intrării în locuinţa lor stă şi acum inscripţionat crezul său: „Să munceşti, să munceşti, iar să munceşti.”