ecreator 280Bătrână, da’ bună!

      O mai văzui şi p-asta, după atâţia ani. Opt sute de locuri ocupate toate la o piesă de teatru. Ce-i drept, una memorabilă. Proaspătă şi azi, la vreo optzeci şi. „Gaiţele”, sigur. Alexandru Kiriţescu, autorul ei. Născut la Piteşti, chiar în Mărţişor. Un text adorabil, subiect interbelic. Viaţa de provincie a celor cu cheag. Fie tineret visând la Paris, fie mai bătrâni cu jocuri de cărţi şi vise de moarte. Atmosferă patriarhală, cu muzică de fanfară şi câte-un convoi funerar de privit, ca divertisment. Parfum de epocă nepieritor, întotdeauna atrăgător. Redat adecvat şi echilibrat de actori. Tineri şi vârstnici, un tot unitar. Între târgovişteni, frumoasa Ionescu Antonia. Nici că se poate mai nimerită ca Wanda. Din Capitală, binevenit, un careu de dive.

ecreator 280Iară la Ploiești...

Nu demult, inspirat, satisfăcut. Căci l-am revăzut pe Cornel Irimia. Profesor, prieten, om de cultură. Șarmant pensionar încă neostenit. Am rememorat, firesc, întâlnirile noastre anterioare. A fost un manager destoinic la filarmonica urbei. Prețuit, respectat de foști subordonați. Ne-am aflat și-acum umăr lângă umăr în sala acesteia. Ascultând ceva de apreciat. Ce a prilejuit și-o ultimă apariție scenică pentru concertmaestrul Adrian Ceapă. Ajuns la momentu` retragerii și domnia sa, după patru decenii de activitate-n orchestra locală...
Despre care n-am a spune decât vorbe bune. O regăsii entuziastă, energică și unitară. Dornică a-și convinge auditoriul de resursele ei inepuizabile. O mențiune, neapărat pentru viori. Puternice, pregnante arătându-se clar. Contribuiră de astă dată la rezultatu` de grup Tiberiu Soare și Răzvan Stoica.

einstein si michele bessoO universitate din Tel Aviv, Israel, a prezentat un lot de 110 documente inedite aparţinând lui Albert Einstein, prefaţând sărbătorirea a 140 de ani de la naşterea savantului, pe 14 martie, anunţă DPA, preluat de Mediafax.
Documentele au fost prezentate într-o conferinţă de presă la Universitatea Ebraică din Tel Aviv, unde Einstein se numără printre fondatori. Este vorba despre scrisori şi scrieri personale, ca şi schiţe ştiinţifice redactate între anii 1944 şi 1948.
Între ele se află patru scrisori trimise de Einstein prietenului său inginerul elveţian Michele Besso.

Trei dintre aceste scrisori, datate 1916, se referă la ideea lui Einstein legată de absorbţia şi emisia de lumină în cazul atomilor, arată un comunicat al universităţii. Ideea a stat la baza tehnologiei laser.

bldRețelele de socializare au permis un schimb intercultural între țările din Europa și America Latină. Există o colaborare reciprocă, cu ușurință vorbind limba spaniolă a permis comunicarea între autori, între scriitori și oameni de cultură. Un număr din ce în ce mai mare de poeți europeni își vând cărțile pe continentul european sau pe continentul american...
Elena Buldum (București, România, născută în 1979 ...) scriitor, publicist, traducător, coordonator de antologii literare, director și fondator al revistei de cultură ”O trecere prin cuvinte”, președintele Asociației Culturale Casa Română (Ca-Rom) din Catalonia, Spania. Lucrează în asistență medicală. Este studentă la Facultatea de Psihologie și Științele Educației din București. A câștigat numeroase diplome de merit pentru activitatea culturală suținută în Catalonia pentru promovarea culturii și a valorilor din întreaga lume, și premiul I în Concursul de Poezie organizat de Editura Dandes Press Editory din Drobeta-Turnu-Severin "Steaua Severinului".

ebraicCu toţii suntem cumva miraţi când descoperim că în scrierea arabică şi cea ebraică se scrie şi se citeşte de la dreapta la stânga. Cu toate acestea, şi în limbile şi alfabetele altor culturi şi civilizaţii se foloseşte acelaşi fel de scriere. În limbile şi scrierile etruscă, pahlavi, avesta, feniciană, siriacă, lidiană, aramaică sau în vechile limbi turcice se scria şi se citea la fel. În total 28 de limbi şi alfabete din prezent folosesc aceeaşi ordine a scrisului şi cititului. Care să fie cauzele?
Atât alfabetul ebraic, cât şi cel arab provin din străvechile forme de scriere proto-canaanite, în care se scria de la dreapta la stânga. Limbile proto-canaanite erau scrise uneori într-o formă hibridă, denumită Boustrophedon, în care paragrafele scrise de la dreapta la stânga alternau cu cele scrise de la stânga la dreapta. Se pare că acest lucru era mai uşor pentru scribul care le scria şi care astfel îşi putea odihni mai bine mâna, dar nu era la fel de uşor pentru cel care urma să citească.