9.Ion Mihalache, un țărănist decis și realist
Motto:
Politica zis țărănistă
din România actuală
(o țară pusă pe butuci
de cârmuirea ei penală),
un paradox e printre-atâtea
din epoca postdecembristă –
cu satele împuținate
și țărănimea tot mai tristă...
- Detalii
- Scris de George PETROVAI
Anghel I. Saligny (n. 19 aprilie 1854, Șerbănești, județul Galați, Moldova – d. 17 iunie 1925, București, Regatul României), academician, inginer constructor, ministru și pedagog român, este considerat unul dintre pionierii tehnicii mondiale în proiectarea și construcția podurilor și silozurilor cu structură metalică, respectiv de beton armat, unul dintre întemeietorii ingineriei românești.
Anghel Saligny s-a născut în data de 19 aprilie 1854, în comuna Șerbănești, județul interbelic, Tecuci (actualmente, județul Galați). Tatăl său, Alfred Rudolf de Saligny, descindea dintr-o familie franceză hughenotă iar mama sa era poloneză.
A avut un frate cu un an mai mare, Alfons Oscar I. Saligny (1853 - 1903), care a devenit un chimist cunoscut, membru corespondent al Academiei Române, și o soră, Sofia Saligny, împreună cu care a făcut clasele superioare de liceu la Potsdam.
- Detalii
- Scris de Ioan Romeo Roșiianu
Citește mai departe: Anghel Saligny a crescut la pensionul înființat de tatăl său
8.Constantin Stere, boierul basarabean torturat de năzuințe socialiste
Spre deosebire de politrucii postdecembriști, care știu că prin politică au ticăloasa șansă de-a trece de la condiția de oier pricăjit la cea de boier nelegiuit, Constantin Stere a procedat atât de neobișnuit în tumultoasa sa viață, încât constituie cel mult o ciudățenie, nicidecum un rarisim model pentru alde Dragnea, Tăriceanu, Dăncilă și ortacii lor.
Da, ne spune Sterie Diamandi, căci „destinat prin naștere și avere să fie un privilegiat al soartei” și „chemat să ocupe un loc de cinste la banchetul vieții” prin originea sa aristocratică, Stere a simțit de tânăr ceea ce-i apropie, nu ceea ce-i îndepărtează pe oameni, iar prin aceasta nevoia irepresibilă „să năzuiască, să lupte, să pătimească”, adică să se devoteze celor mulți și oropsiți cu tot avântul și cu toată energia tinereții sale. Iar ferma lui credință în acest ideal fiind mai puternică decât grija prozaică pentru propria viață, iată de ce – ne înștiințează scriitorul nostru – „el renunță bucuros la toate privilegiile clasei, la cariera sigură și cu trai tihnit, ca să accepte bărbătește apriga luptă a vieții”: în anul 1905 trece Prutul pentru a lua parte la revoluția narodnicilor și a deveni tovarășul de exil siberian al lui Lenin și Józef Pilsudski, întemeietorul statului polon modern, aici se impune cu autoritate între fruntașii intelectualilor din Rusia, iar după revenirea în țară se afirmă drept doctrinarul poporanismului și singurul agrarian care știa ce urmărește, asta deoarece „avea fanatismul credinței, devotamentul cauzei obștești și voința neînduplecată de înfăptuire”.
- Detalii
- Scris de George PETROVAI
Calistrat Hogaș a refuzat să predea în București și a ales să meargă în Alexandria, „Pe drumuri de munte” fiind scrisă în Câmpia Română.
Fiica lui a murit chiar de ziua sa de naștere.
Calistrat Hogaș (n. 19 aprilie 1847, Tecuci — d. 28 august 1917, Roman) a fost un prozator român.
Scriitorul Calistrat Hogaș s-a născut la Tecuci, cu numele de Dimitriu.
A fost fiul protopopului Gheorghe Dimitriu și al Mioarei Dimitriu (născută Stanciu).
A fost înscris la școala publică din Tecuci, sub patronimicul Hogáș, din inițiativa învățătorului, Hogáș fiind porecla bunicului dinspre tată.
În perioada 1860-1869, urmează studiile liceale la Academia Mihăileană din Iași, în generația lui A.D. Xenopol, Alexandru Lambrior, Vasile Conta, Gheorghe Panu și alții de care l-au legat prietenii durabile.
După absolvirea liceului s-a înscris la Facultatea de filosofie și litere din Iași, "branșa literară".
- Detalii
- Scris de Ioan Romeo Roșiianu
7.Iuliu Maniu și magistrala politică Bădăcin-București
Motto:
Fără Maniu și țărăniști,
politica din România
în interbelica durată
n-ar fi știut ce-i trebnicia...
Cu toate că termenul autostradă este la modă acuma în România (teoretic, nu și practic) din pricina transporturilor de mărfuri și persoane înghesuite pe niște drumuri improprii pentru traficul tot mai îndrăcit, fapt pentru care ele (șoselele românești) se situează fără jenă sau regrete la coada celor din Uniunea Europeană, am optat pentru termenul magistrală, prin extensie „magistrală politică”, din următoarele două motive ancorate în conținutul său generos:
a)Conceptul magistrală se raportează în mod direct la magistru sau maestru;
- Detalii
- Scris de George PETROVAI