Mănăstirile bucovinene ascund, pe lângă frumuseţea lor, mai multe taine care au fost sau nu desluşite de-a lungul timpului. Astfel, se pare că minunatele culori aflate pe zidurile exterioare ale bisericilor ar avea ca şi „secret“ ţuica de prune, însă această teorie nu a fost confirmată niciodată în totalitate.
Mănăstirile din Bucovina au devenit cunoscute în întreaga ţară pentru frumuseţea lor, însă acestea deţin unele secrete pe care nu multă lume le ştie. Tainele bisericii Mănăstirii Voroneţ nu au fost desluşite nici până în ziua de astăzi, astfel că au apărut tot felul de legende despre cum „Albastrul de Voroneţ” a reuşit să reziste aproape de cinci veacuri pe pereţii lăcaşului de cult.

Româncele au impresionat dintotdeauna prin frumuseţea lor, potrivit mărturiilor autorilor străini care au călătorit în ultimele secole pe teritoriile actuale ale României. Comportamentul femeilor i-a impresionat, însă, şi negativ pe aceştia.
Paul de Alep, clericul sirian care a îndeplinit funcţia de secretar al patriarhului Antiohiei din secolul XVII, l-a însoţit pe patriarh în călătoriile sale în teritoriile din estul Europei. Paul de Alep a descris, într-un jurnal de călătorie, viaţa localnicilor din Moldova şi Ţara Românească, la mijlocul secolului XVII.
Locuitorii Moldovei din urmă cu patru secole erau prezentaţi în nuanţe negative, Paul de Alep considerând că mulţi dintre ei erau hoţi şi ucigaşi, afirmaţie contrazisă de alţi istorici.

 În mod evident, dacă din punct de vedere logico-semantic, dar şi ca aspect lexical, orice explicaţie etimologică a unui cuvânt – întrucât urmăreşte să dezvăluie sensurile sale genuine, sensuri peste care s-au depus, de-a lungul secolelor, noi şi noi semnificaţii – reprezintă până la urmă un tip special de definiţie, tip ce e încadrabil în categoria definiţiilor nominal-lexicale, atunci şi exemplele recente pot fi considerate, la limită, tentative de definire a conceptului de autoritate.

            Însă, conform demersului nostru, depăşind explicaţiile etimologice şi orientându-se înspre examinarea definiţiilor date autorităţii, dacă vom consulta o seamă de lucrări de referinţă pe această temă ori dicţionarele de specialitate din ştiinţele juridice, sociologie,

Au apărut în prima parte a anului 2015, cu una sau mai multe cărţi, în Colecţia SCRISUL DE AZI a Editurii SINGUR autorii: Mihai-Victor AFILOM, Lia Filoteia RUSE, Constantin MÎNDRUŢĂ, Florica GHIGEANU, Melania Rusu CARAGIOIU, Elena TRIFAN, Gabriela CĂLUŢIU SONNENBERG, Getuţa ZECHERU, Remus FOLTOŞ, Maria FILIPOIU, George STĂNCIULESCU,  Carmen Georgeta POPESCU, Dumitru SAVA, Veronica POPA, Anna-Nora ROTARU, Camelia CRISTEA, Vasile BELE, Ana ARDELEANU, Dumitru ICHIM, Ionel Iacob BENCEI, Liliana PETCU, Mariana Zavati GARDNER, Constantin ZAVATI, Viorel BIRTU-PÎRĂIANU, Constantin T. CIUBOTARU, Rodica MARCU, Maria Teodorescu BĂHNĂREANU, Luminiţa SĂCELEANU, Carmen Georgeta POPESCU, Ştefan Lucian MUREŞANU, Gelu DRAGOŞ, Eugen EVU, Nicolae E. BRANIŞTE

Victorita Dutu este absolventa a facultatilor de matematica, 1995 si filosofie1999, Universitatea “Al. Ioan Cuza” Iasi. Este profesor de matematica titular la Liceul Teoretic “Traian” Bucuresti. A castigat premii de poezie si a facut expozitii de pictura in tata si strainatate. In matematica e pasionata de spatiile infinit dimensionale. *Ambasadoare a Pacii, in cadrul Organizatiei Internationale „The Universal Circle of the Ambassadors of Peace” din 8 ianuarie 2011. *Membra de onoare a Casei de Cultura Naji Naaman –Liban si a maimultor societati de poezie din strainatate.