l          Trecut-a toamna,  pe nesimțite. Viața în comunitatea blocului se desfăşura normal. Adică, ştia fiecare despre fiecare totul. Aproape totul. Ne ajutam unii pe alții cu ceea ce puteam şi cum puteam.
          Mi-amintesc cum, împreună cu Nelu F, inginerul şef al CAP - ului, am licitat de la CAP cățiva pruni cu prune bistrițe, pentru țuică. Am fost în coastă, împreună cu soțiile, am scuturat prunii şi am adunat prunele în saci albi de iută, le-am dus acasă în portbagajul maşinilor, am golit sacii în bidoane speciale de 60 litri, cu capac, am turnat zahăr peste prune şi le-am lăsat să fermenteze, după care, le-am dus la "furnal", adică la cazanul de fiert borhotul pentru țuică.
          Momente speciale. Unice. Am stat de față. Am urmărit procesul fabricării. Veneau şi trecători de ocazie, musafiri nepoftiți, ştiind că acolo vor găsi ceva gratis de băut. Se opreau. Spuneau câte-o glumă. Un schimb de vorbe. Proprietarul cazanului verifica tăria lichidului curs, golind cu tistulaşul pe peretele fierbinte al vasului căldării puțin lichid, dându-i foc. Dacă ardea, procesul continua.

lÎn vara anului 1989 a văzut lumina tiparului - la Editura Cartea Românească și avându-l ca lector/ redactor de carte pe Mircea Ciobanu – un volum extrem de interesant, expresiv și incitant semnat de viitorul academician Solomon Marcus (n. 1.03.1925  în Bacău – d. 17.03.2016). Ne referim la Invenție și descoperire – subintitulat eseuri, 296 de pagini, format A5.
Porturile americane fiind sufocate de cargouri de mare tonaj, încărcate până la refuz cu supraproducția de bunuri de larg consum, uriașa haită/ armada de cargouri abia așteptau să fie eliberate, dându-li-se startul lansat spre Europa răsturnată cu zgaidele în sus, Europa așa-ziselor revoluții, de toate felurile, care, în fond, au fost lovituri de stat, abia în anii din urmă recunoscute.
Creierele noastre fiind șterse cu profesionalism, de experții în manipulare -, am uitat această carte de referință a lui Solomon Marcus, de referință ca de altfel toate cele peste 50 publicate de matematicianul român citat în marile enciclopedii ale lumii.
Am uitat-o printre miile de volume din biblioteca proprie.

nCuprins:
Rezumat.
1. Precizări preliminare
2. Faptele de la crearea lui Adam și a Evei și până la izgonirea lor din Grădina Edenului
3. Grădina din Eden a fost un loc pe Pământ
4. Izgonirea, de către Dumnezeu, a lui Adam și a Evei din Grădina Eden
5. „Grădina din Eden”, numită și „Paradis”, este total diferită de „Rai”
6. Raiul
7. Paradisul în Noul Testament
Tabelul nr. 1. Sensul cuvântului PARADIS, prezentat comparativ, în Vechiul Testament și  în Noul Testament.
9. Cauzele care generează interpretări diferite ale noțiunilor „Grădina Edenului”, „Paradis”, „Rai”
9.1. Biblia nu poate oferi răspunsuri sigure pentru orice fel de întrebări
9.2. Traducerea foarte diferită a unora dintre aceleași versete din Biblie
Tabelul nr. 2. Exemple în care aceleași versete au fost traduse foarte diferit în două biblii
9.3. În dicționarele de explicare a limbii române nu se face o distincție între „Grădina Edenului”, „Paradis” și „Rai”
Anexa nr. 1. Exemple de Dicționare de explicare a limbii române în care se consideră că „Grădina Edenului”, „Paradisul” și „Raiul” sunt la fel
Bibliografie

nCuprins:
Precizări preliminare
Tabelul nr. 1. Prezentarea, comparativă, a Celor 10 Porunci, din Exod 20:3-17  și din Deuteronom 5:7-21
1. Cele 10 Porunci, conform Exod 20:3-17
1.1. Explicații la versetele 1 și 2 ale capitolului 20 din Exod
1.2. Cele 10 Porunci, conform Exod 20:3-17
1.3. Explicații la versetele 18 - 26 ale capitolului 20 din Exod
2. Cele 10 Porunci conform Deuteronom 5:7-21
2.1. Explicații la versetele 1 - 6 ale capitolului 5 din Deuteronom
2.2. Cele 10 Porunci, conform Deuteronom 5:7-21
3. Poruncile din Exod 34:12-26
3.1. Explicații premergătoare la Poruncile din Exod 34:12-26
3.2. Poruncile din Exod 34:12-26
3.3. Explicații la Poruncile din Exod 34:27-35
Bibliografie. Bibliografie strict necesară. Bibliografie suplimentară

n„Iisus Hristos este eternitatea care punctează istoria”. (Petre Ţuţea)

Rezumat. Creștinismul este totalitatea formelor de credință în persoana și în scrierile care conțin cuvintele și învățăturile lui Iisus Hristos, fiind, în lume, religia cea mai importantă din punct de vedere numeric, cu peste 2,4 miliarde de adepți.
Nașterea, viața, moartea și învierea Mântuitorului Iisus Hristos (1) sunt considerate cele mai important eveniment din istoria creștinismului, (2) au rămas și vor rămâne, pentru veșnicie, pline de mister și (3) au produs schimbări majore în viața unei mari părți din omenire.
În lumea creștină nu există persoană care, indiferent de credința sa, să nu-și pună probleme și cu privire de evenimentele pline de mister ale nașterii, vieții, morții și învierii Mântuitorului Iisus Hristos, de la care a luat naștere creștinismul.