ch„Spune-mi ce mănânci ca să-ţi spun cine eşti”. (Jean Anthelme Brillat-Savarin).
„Eşti ceea ce mănânci”. (O veche filozofie indiană, Ayurveda).

În întreaga lume este tot mai mare numărul persoanelor care se îmbolnăvesc şi mor din cauză că nu se hrănesc sănătos, ajungând astfel să-şi sape mormântul cu dinţii mâncând.
Materialul de faţă are ca scop de a fi, pentru fiecare dintre noi, un proces permanent de examinare și de reflecţie profundă asupra faptului că sănătatea şi viaţa noastră depinde, în mod decisiv, 1) de ceea ce mâncăm, 2) de cum mâncăm şi 3) de când mâncăm.
O veche filozofie indiană, Ayurveda, spune că „Eşti ceea ce mănânci”, iar faimosul gastronom de origine franceza din secolul al 19-lea, Jean Anthelme Brillat-Savarin a lansat dictonul „Spune-mi ce mănânci ca să-ţi spun cine eşti”.
În acelaşi sens, Dr. Kirschner, în Live Food Juice, precizează că „Alimentele pe care le consumaţi determină în mod semnificativ longevitatea – sau cât de mult vă veţi bucura de viaţă şi cât de reuşită va fi viaţa pe care v-o faceţi singuri.”. (Dr. Kirschner, Live Food Juice)”.
În zilele noastre, marele pericol pentru sănătatea şi viaţa noastră este cauzat cel mai mult de faptul că noi înşine (1) nu respectăm unele reguli elementare de alimentaţie raţională, și (2) nu suntem conştienţi de faptul că „Boala este cu mult mai scumpă decât menţinerea sănătăţii”. (Robert Morse, medic american, specialist în medicină naturistă şi iridologie), şi că ajungem astfel la cruda realitate conform căreia „Jumătate din viaţă ne cheltuim sănătatea pentru avere, iar cealaltă jumătate, averea pentru sănătate”. (Voltaire).

ch„Nouă zecimi, cel puţin, din fericirea noastră se bazează exclusiv pe sănătate.”.
(Arthur Schopenhauer, în „50 de reguli de viaţă. Arta de a fi fericit”. „Regula de viaţă nr. 32”).
„Fiecare om este autorul propriei sale sănătăţi sau boli”. (Buddha).

Prin acest material sunt prezentate câteva dintre principalele regulile de bază care trebuie avute în vedere în consumul fructelor pentru ca beneficiile pentru sănătate să fie maxime.
Niciodată fructele (1) nu trebuie consumate alternativ (când unele, când altele) cu alte tipuri de alimente, şi (2) nu trebuie să aibă sub ele, în stomac, alte feluri de alimente.
Este o mare greşeală să introducem în stomac fie fructe peste mâncare nedigerată complet, fie mâncare peste fructele consumate şi nedigerate complet.
Cu 4 – 5 ore înainte de culcare, nu mai trebuie mâncat nimic, nici chiar fructe.
Zaharurile din fructele consumate înainte de culcare ne dau peste cap procesul de digestie şi ne pot strica somnul din cauză că zaharurile cresc glicemia şi dau energie. Aceasta datorită faptului că dintre toate alimentele, fructele (1) au cea mai mare încărcătură energetică, pentru tot organismul, inclusiv pentru sistemul cerebral şi nervos, şi (2) au cea mai mare putere de curăţare (de detoxifiere).

Dana Hara 2 Ultima dată când am fost la țară era pe 14 martie 2020, ziua în care am pomenit pe mama de cinci ani, și după rânduiala ortodoxă am fost la mormântul ei să torn pe el din vinul citit și binecuvântat la slujba de pomenire. Îmi era teamă cu o zi înainte că nu se va mai ține slujba de pomenire, teama justificată de noul coronavirus, cel care ne-a țintuit la nivel mondial pe toți în casă. L-am sunat atunci pe preot să știu să nu pregătesc coliva degeaba. După mai bine de o lună, am ajuns azi la țară. La mormântul mamei nu pot merge pentru că cimitirul e închis. Am ajuns la țară în casa și curtea în care îmi regăsesc universul copilăriei. Mare bucurie și mare spaimă. Bucurie văzând atâta verde în jur si atâta aer curat respirând, și spaima la gândul cât am de lucru cu dezinfectatul. Am ieșit după mai bine de o lună din casa și am ajuns la țară, casa în care îmi regăsesc universul copilăriei. Ne-am dezinfectat mâinile, încălțările și tălpile lor înainte de a ne da jos din mașină, și tot, absolut tot ce am dat jos din mașină. A trebuit să ne schimbăm de hainele de pe noi, înainte de a ne putea așeza pe vreun scaun sau pe vreuna din băncile confecționate de tata. Tata dormea. Și l-am lăsat sa doarmă aproape cât a durat operațiunea “Kill the new Corona”. Am observat petuniile plantate anul trecut de mine. Erau înflorite toate râzând la soare. Mi-am amintit ca pe 14 martie când am venit erau verzi, nu muriseră, dragile de ele! Și acum, toate erau înflorite! Ce zăpăcite! Cum să fie petuniile verzi iarna, iar acum înflorite toate, ca în miezul verii?

Întrucât cele ce urmează să scriu în textul de față, lesne pot fi răstălmăcite de un cititor grăbit, mai puțin instruit sau rău intenționat, mă văd nevoit să-l încep cu câteva precizări lămuritor-preliminare:
    1)Folclorul maramureșean are înțeleapta grijă să-i avertizeze pe toți oamenii că „A fi mare nu-i mirare,/A fi om e lucru mare”.
    2)Cu toate că în dicționare se pune semnul de egalitate între vocație și profesie, eu continui să susțin, așa cum am făcut-o în nenumărate scrieri și discuții, că – cel puțin în cazul preoților și medicilor – vocația/chemarea este o chestiune prioritară, iar prin aceasta integral umană, fapt pentru care n-ar trebui în cazul acestora să aibă ceva de-a face cu grosolanul conținut materialist al profesiei: primii pentru că, ei în primul rând, ar trebui să urmeze cu dragoste, devotament și osârdie porunca biblică „Nu vă strângeți comori pe pământ, unde le mănâncă moliile și rugina, și unde le sapă și le fură hoții” (Matei 6/19), căci „este mai ușor să treacă o cămilă prin urechea acului, decât să intre un bogat în împărăția lui Dumnezeu” (Matei 19/24), ceilalți pentru că , în virtutea jurământului lui Hippocrate și a spusei celebrului medic clujean Iuliu Hațieganu („Medicina este știința și conștiința încălzite de iubirea față de oameni”), ar cam trebui să priceapă, îndeosebi acuma când câștigă mult mai bine ca profesorii sau inginerii, că scopul medicinei, implicit misiunea lor socială de luptători calificați cu diversele suferințe fizice ale semenilor, nu este nicidecum aceea de-a se îmbogăți prin lefuri și peșcheșuri (mită, „atenții”) din ce în ce mai consistente, ci de-a veni în ajutorul tuturor suferinzilor, cu întrega lor pricepere și indiferent de faima, rangul social, starea material-socială, vârsta, sexul, rasa sau religia acestora.

ch„Viaţa este mai mult decât hrana, şi trupul mai mult decât îmbrăcămintea”. (Luca 12:22-23).

O veche filozofie indiană, Ayurveda, spune că „Eşti ceea ce mănânci”, iar faimosul gastronom de origine franceza din secolul al 19-lea, Jean Anthelme Brillat-Savarin a lansat dictonul „Spune-mi ce mănânci ca să-ţi spun cine eşti”.
În acelaşi sens, Dr. Kirschner, în Live Food Juice, precizează că „Alimentele pe care le consumaţi determină în mod semnificativ longevitatea – sau cât de mult vă veţi bucura de viaţă şi cât de reuşită va fi viaţa pe care v-o faceţi singuri. (Dr. Kirschner, Live Food Juice)”.
Altfel spus, pe zi ce trece se constată tot mai mult faptul că sănătatea, şi chiar viaţa fiecăruia, depinde, în mare măsură, de (1) ce mâncăm, (2) când mâncăm, (3) cum mâncăm și (4) cât mâncăm, fapt pentru care trebuie să ne hrănim sănătos, nu cu îmbuibarea care ne îmbolnăveşte, ne întunecă mintea şi ne produce moartea !
În zilele noastre, marele pericol pentru sănătate este cauzat cel mai mult de faptul că noi înşine nu respectăm unele reguli elementare pentru a avea o alimentaţie sănătoasă.
Ajungem astfel ca „Jumătate din viaţă ne cheltuim sănătatea pentru avere, iar cealaltă jumătate, averea pentru sănătate”. (Voltaire).