"Măsura şi proporția se identifică pretutindeni cu frumosul"(FILEB, 64c), dar nu numai cu frumosul singur, ci cu "frumosul şi virtutea", sună acest pasaj final din FILEB, iar fraza precedentă ne spune că "...puterea binelui s-a refugiat acum în natura frumosului".
În HIPPIAS MAIOR, simpla potrivire şi utilitate erau respinse în favoarea prielnicului ca definiție a frumosului, apoi, nu orice scop este util, ci numai un scop moral.
În ceea ce ne priveşte, cercetându-l pe Platon, am confirmat o bună bucată de timp ideea că "frumosul în sine", aşa cum îl defineşte Platon, reprezintă binele unei vieți consacrate dreptății legate cu înțelepciunea unei înțelegeri filosofice juste a fenomenului.
Din cuprinsul MARGINALIILOR ESTETICE scrise şi pubicate până acum, de mine, au reieşit foarte clar si foarte limpede motivele pentru care se poate spune că Platon a scris, mai degrabă o antiestetică decât o estetică.
- Detalii
- Scris de Valentin Lupea
Citește mai departe: MARGINALII (32) - A SCRIS OARE PLATON O ESTETICĂ? SAU DOUĂ ESTETICI?
Întîmplător, de România se leagă o parte importantă a istoriei rachetelor. Trei probleme se leagă doar de teritoriul nostru. O a patra problemă se leagă și de români, care fac istorie în domeniu. Prima mențiune este a lui Conrad Haas, care -în Evul Mediu- îndrăznește să gindeasca la rachete. Fără îndoială, este un austriac; dar trăiește la noi din 1551 pînă la moartea sa, în 1576(Sibiu). Un alt german ce activează în domeniu este Hermann Oberth. "Născut la Sibiu (în perioada dualismului austro-ungar]), Hermann Oberth a fost, pe lângă rusul Konstantin Țiolkovski și americanul Robert Goddard" (Wikipedia) părintele fondator al studiilor despre rachete și a pus bazele cosmonauticii. Un lucru mai puțin cunoscut, este faptul că primele rachete lansate de pe submarine, din imersiune, au fost rachete experimentale germane, în ww2, în Marea Neagră. Vrem sau nu, teritoriul nostru e legat de activitatea acestor descoperitori. Dar mai este o problemă. Descoperirea ploii artificiale. Stefania Mărăcineanu (descoperitoarea radioactivității artificiale pentru care soții Curie au primit premiul Nobel -?!!!!-) a creat rachete cu substanțe ce pot produce ploia artificială.
- Detalii
- Scris de Mircea Munteanu Mongolul
Despre fericire am scris pe 7 decembrie 2010 articolul Nevoia omului de fericire, unde – printre altele – spuneam următoarele adevăruri incomode pentru atei și posesorii doar de bogății materiale (exterioare): „Cum simplitatea și cumpătarea sunt condiții indispensabile întru atingerea stării de fericire, urcată până la beatitudine (cu înțelepciune se spune că nu-i bogat omul care dorește tot mai mult , ci acela care, în plan material, se mulțumește cu tot mai puțin”), pe bună dreptate ne îndeamnă Mântuitorul să nu adunăm bogății pe care le mănâncă moliile și le fură hoții, ci să adunăm bogății nepieritoare”. Se subînțelege că aceste bogății nepieritoare nu pot să fie decât moral-spirituale...
Adaug în textul Fericirea-n bani scăldată e-n esența ei ratată din 28 august 2016 că ea (fericirea) „se mișcă spre împlinire în interiorul sistemului tridimensional credință-iubire-bine (un om credincios cunoaște mai lesne și mai intens decât necredinciosul fericirea ce rezultă din înfăptuirea binelui, iar iubirea trebuie văzută de toți muritorii ca cea mai puternică forță universală – Iubirea e Dumnezeu și Dumnezeu e Iubire) și că sensul ei moral-umanitar de acțiune este dinspre interior spre exterior, dinspre individ către semeni, firește, cu inerentele întoarceri și autoreglări ale focarului de iradiere, mereu însetat de atotomenesc”.
- Detalii
- Scris de George PETROVAI
Citește mai departe: Recomandările gânditorilor antici greci în materie de fericire
În timp ce analiza definiţia frumosului drept ceea ce este plăcut văzului şi auzului, Socrate atrăgea atenția asupra necesității unui principiu comun subiacent, dar destul de aproape, care să poată demonstra pentru ce anume ceea ce este plăcut pentru văz este plăcut şi pentru auz si pentru ce anume ceea ce este plăcut în general, când nu se mărgineşte la cele două canale ale văzului şi auzului, nu poate fi identificat cu frumosul (HIPPIAS MAIOR, 298-303).
De fapt, Socrate dorea să spună că o idee sau un concept unificator nu poate fi exprimat pur şi simplu în termenii unor simţuri dinstincte, deoarece acestea nu se găsesc reunite în cadrul niciunei unități, apoi, frumosul ar putea fi identificat cu ceea ce s-ar putea numi inteligibilul văzului sau auzului, cu funcţia pe care acestea o îndeplinesc în economia sufletului.
Aceeaşi sublimare a desfătărilor senzuale produse de culoare şi ton în tărâmul pur al formei şi relației intelectuale este întâlnită şi în STATUL lui Platon, care conturează educația adecvată a filosofului.
- Detalii
- Scris de Valentin Lupea
Cuprins:
1. Precizări preliminarii
2. Picătura streşinii
3. Distanţa minimă între construcţii
4. Distanţa minimă pentru arbori
4.1. Pentru arborii plantați până la 31 septembrie 2011, dată până la care a fost în vigoare „Vechiul Cod civil”
4.2. Pentru arborii plantați după data de 1 octombrie 2011, dată după care a intrat în vigoare „Noul Cod civil”
Tabelul nr. 4.1. Diferența contradictorii dintre prevederile din Codul civil față de cele din Legea nr. 348/2003
Anexa nr. 4.1. Exemplu de prevederile legale neclare, confuze, aberante din Legea nr. 348/2003
- Detalii
- Scris de N. Grigorie Lăcrița