Uitându-mă la postașul meu și studiind câți pași face și cât aleargă de la o casă la alta încărcat cu pachete și plicuri mă întrebam, oare nu o fi și el obosit? Omul asta nu își mai ia și el o vacantă? Dar m-a trecut imediat un fior doar la gândul că și-ar putea lua o vacantă exact când eu aștept cărțile din România! Ei bine într-o zi l-am între-bat și m-a informat cu un zâmbet în coltul gurii că mai are o lună și două zile până pleacă în vacantă... se pare că nu-i este chiar atât de ușor, fiindcă le numără, fiecare zi este socotită de acest aducător de bucurii .
Norocul a dat peste mine căci am reușit să plecăm și noi în vacantă în aceeași perioadă și am mers eu și mi-am adus cărțile din România.Deci nu am pierdut nimic, nici măcar timpul...
Aflându-mă la Sinaia unde am avut o triplă lansare de carte, am primit nenumărate daruri literare pe care bineînțeles că le-am luat cu mine și care mi-au făcut o mare bucurie.
Un cadou frumos și foarte consistent au fost cele 4 cărți ale autoarei Aurelia Rînjea, ''Copiii și poezia,''Adagietto'',''Păpușarul''și ''Prima iubire Poezia'', cărți pe care tocmai le-am citit și cărora le-am făcut recenzie în acest an și care scot în evidentă o poeta puternică cu un spirit mereu tânăr, cu un suflet mare și curat care are de dăruit multă iubire atât celor dragi cât și cititorilor.
- Detalii
- Scris de Mihaela CD
Pământul este „casa viului” (plante, animale, oameni), adică singura planetă din sistemul solar și de mai departe (niciunul din semnalele luminoase și acustice lansate de pământeni în Univers, nu a primit încă răspuns din partea unor posibile creaturi extraterestre!), unde Biblia ne face cunoscut că Dumnezeu a creat în mod imperativ și unde se întâlnesc toate condițiile necesare de lumină, căldură, presiune, gravitație, apă, aer și sol pentru reproducerea viețuitoarelor „numai potrivit speciei lor”, implicit pentru perpetuarea vieții. Desigur, prin respectarea cu sfințenie, de către toți „actorii” acestui superb miracol, a tuturor legăturilor/cifrurilor ce asigură perfecțiunea și monumentalitatea lanțurilor trofice, ele însele sublime părți dintr-un Tot desăvârșit, etern în timp și infinit în spațiu.
Dar regula respectării naturii și a subtilelor legături dintre verigile viului nu are în vedere necuvântătoarele (plantele și animalele), căci ele nu se abat nici măcar cu o iotă de la rosturile lor existențiale, ci-l privește în exclusivitate pe om, această tot mai hapsână, imbecilă și păcătoasă „coroană a creației”.
- Detalii
- Scris de George PETROVAI
Citește mai departe: Viața e primejduită de-a omului prostie înrăită
„Greşelile dintr-o Biblie sunt o gravă abatere de la redarea corectă
a «Cuvântului care vine de la Dumnezeu»”. (N. Grigorie Lăcriţa)
Valoarea omului implicat în transmiterea „Cuvântului lui Dumnezeu” :
„Dacă omul redă corect „Cuvântul lui Dumnezeu” = 1.
Dacă omul mai studiază şi înţelege corect Biblia = 10.
Dacă omul mai trăieşte şi duhovniceşte = 100.
Dacă omul mai este şi propovăduitor al lui Dumnezeu = 1000.
Însă dacă omul redă greşit „Cuvântul lui Dumnezeu”, adică dacă dispare 1, rămân doar zerourile, rămâne cu 000, ceea ce înseamnă că «omul care redă greşit mesajul Divin este o nulitate», un ipocrit, un blasfemator, un individ care defăimează atât cele sfinte, cât şi sentimentele religioase. În timp ce matematica a demonstrat că „0 la orice putere este 0”, viaţa a demonstrat că «orice blasfemator ridicat la putere, sau la orice rang posibil, tot o nulitate rămâne !»” . (N. Grigorie Lăcriţa).
- Detalii
- Scris de N. Grigorie Lăcrița
Rezumat. Dumnezeu a zis: „Am să șterg de pe fața pământului pe omul pe care l-am făcut.” Și așa a făcut prin darea Potopului.
În Biblie, cartea Geneza, capitolul 4, versetele 6 - 24, se spune (sublinierile și culorile îmi aparțin):
„6 I-a părut rău Domnului că a făcut pe om pe pământ și S-a mâhnit în inima Lui.”
7 Și Domnul a zis: «Am să șterg de pe fața pământului pe omul pe care l-am făcut, de la om până la vite, până la târâtoare și până la păsările cerului; căci Îmi pare rău că i-am făcut.»”
„11 Pământul era stricat înaintea lui Dumnezeu, pământul era plin de silnicie.
12 Dumnezeu S-a uitat spre pământ și iată că pământul era stricat; căci orice făptură își stricase calea pe pământ.
13 Atunci Dumnezeu a zis lui Noe: „Sfârșitul oricărei făpturi este hotărât înaintea Mea, fiindcă au umplut pământul de silnicie; iată, am să-i nimicesc împreună cu pământul.”
- Detalii
- Scris de N. Grigorie Lăcrița
Citește mai departe: Ștergerea de pe fața pământului a omului, de către Dumnezeu
„Te văd în toate caracteristicile stigmatizate de decădere. Pot să vă dovedesc că...
ateismul, pesimismul și cinismul vostru, imoralitatea voastră, căsătoriile voastre destrămate... au fost semnele caracteristice ale epocii muribunde a statelor antice.”
(Oswald Spengler, The decline of West ).
Trăim într-o epocă a colapsului civilizațional?
În această lucrare vom examina ce a dus la căderea civilizațiilor trecute, pentru a determina dacă și a noastră este în pericol.
„Înțelepții spun ...că oricine dorește să prevadă viitorul trebuie să consulte trecutul; căci evenimentele umane seamănă mereu cu cele din vremurile precedente.”
În încercarea de a explica de ce se prăbușesc civilizațiile, istoricii și cercetătorii din domeniul social fac distincția între cauze externe și interne.
O cauză externă este o forță sau un fenomen care se impune asupra unei civilizații, depășind capacitatea acesteia de a face față.
- Detalii
- Scris de N. Grigorie Lăcrița
Citește mai departe: De ce se prăbușesc civilizațiile? Decadență și decădere morală...