n„Veghează-ţi gândurile. Ele devin cuvinte.
Veghează-ţi cuvintele. Ele devin acţiune.
Veghează-ţi acţiunile. Ele devin obiceiuri.
Veghează-ţi obiceiurile. Ele devin caracter.
Veghează-ţi caracterul. El devine destinul tău.”
(Lao Tzu, fondatorului Taoismului, în volumul de 81 de versuri „Calea şi Puterea/Virtutea sa”).

Începând cu anul 2020, noţiunile „Pandemie”, „Corona-virus”, „SARS-CoV-2”, „COVID-19” și „distanțare socială” fac parte din limbajul zilnic al fiecărui cetăţean, din întreaga lume.
Pentru numeroase persoane este neclar atât sensul și conţinutul acestor noţiuni, cât și deosebirea dintre acestea. În plus, noțiunea de „distanțare socială” a fost introdusă și este folosită cu un sens care deviază de la sensul său real.
Acest articol este o încercare de a explica aceste noţiuni, pe înţelesul omului de rând.
Infecția cu virusul SARS COV-2 a apărut în decembrie 2019 în orașul Wuhan, China, de unde s-a propagat în majoritatea provinciilor chineze și, după aceea, în toate țărilor din lume, provocând actuala pandemie.
În România infecția cu Covid-19 a început cu luna februarie 2020.

Bocanici Ana NicolaUneori mă gândesc ce mare scriitoare sunt eu şi cât de uşor e să înşiri cuvinte având un pix şi patru foi.
Pot fi mai multe, dar am vrut să pară că ştiu ceva ce alții nu ştiu. Să se întrebe lumea, oare ce semnificație are cifra patru în acest context?
Absurd.
Uneori mi-o iau in cap. Nu gândesc. Intru uşor în depresie din cauza plictisului şi încep să plâng în timp ce curăț covoarele din camera mea. Totul în acelaşi timp.
Apoi, îmi zic că aş putea să scriu o carte. Tot îmi zic asta din clasele primare şi uite la ce m-a adus. La a nu scrie o carte, evident. Dar, de curând învăț să am răbdare şi să fiu mai cumpătată.

Îmi iasă?

Nu.

Nu mereu.

ng1Un nume cu rezonanţă mondială, caricaturistul Gogu Neagoe a colindat lumea în lung și-n lat pentru a face cunoscut arta pictată  de pe meleagurile județului Olt. A apărut în foarte multe emisiuni de televiziune, din ţară şi din străinătate.

Gogu Neagoe, din judeţul Olt,România  considerat unul dintre cei mai buni caricaturişti din lume, în vârstă de 44 de ani,a participat anul trecut, pe 1 Martie 2020, de ziua femeii, la un eveniment caritabil, donând pentru o cauză nobilă, fiind declarat „Omul săptămânii”.  Îl admirăm şi îl felicităm pentru talentul său, pentru disponibilitatea de a ajuta şi mai ales pentru generozitate.
 
    Menţionez că evenimentul caritabil s-a bucurat de prezenţa caricaturistului Gogu Neagoe, care a realizat nu mai puţin de 246 de portrete participanţilor la crosul pentru viaţă „Hope Run for Alexandra”.

Ion Scarlat      Cu câțiva ani în urmă, în paginile acestui ziar, susțineam că generației mele (și nu numai), ni s-a prezentat o istorie a României nu falsificată (mult spus), dar incompletă, cu multe neadevăruri, cu multe goluri și neajunsuri care în niciun caz nu ne avantajează.
       Fără a contesta valoarea profesională a istoricului H. Daicoviciu (ca să dau doar un exemplu), iată ce citeam în cartea domniei sale „Dacii” (publicată la Ed. E.P.L.-București-1968) la pp. 277-278: „Cât a fost de extinsă și de profundă această romanizare între anii 106-271 nu se știe exact. Este cert însă că a fost destul de puternică, pentru ca, după părăsirea Daciei de către Împăratul Aurelian, nu numai să dea înapoi, ci, dimpotrivă, să se extindă și asupra dacilor liberi din afara fostei provincii. Așa au dispărut dacii din istorie.”  
       Pe lângă faptul că textul îmi pare destul de confuz aș zăbovi puțin asupra ideii de romanizare și a celei de dispariție a dacilor din istorie. De ce? Pentru că este o teză pe care o susțin și alți istorici și unii profesori de istorie care transmit această dezinformare elevilor și studenților lor, adică noii generații. Vin în întâmpinare cu alte teze (mai) recente expuse de specialiști în domeniu și care combat cu tărie această teză depășită.

ecreatorLa începutul secolui al XX-lea, filosoful român Dumitru Drăghicescu publica la Paris două studii: „Problema determinismului social. Detreminism biologic și determinism social”, în 1903, și „Despre rolul individului în determinismul social”, în 1904, ambele în limba franceză.
    „Cunoscut ca gânditor de valoare în cercurile intelectuale din Occident… Dumitru Drăghicescu a fost multă vreme ignorat în țara sa”, cum spune sociologul și filosoful Virgil/Virgiliu Constantinescu. De aceea, „într-o încercare restitutivă” a celor „cărora contemporanii le-au refuzat accesul în Parthenonul spiritualității culturale”, tradus de Demetru și Sanda Oroveanu, filosoful și sociologul vâlcean Virgiliu Constantinescu-Galiceni (Stoilești-Vâlcea) a reunit cele două studii în volumul „Ontologia umană”, apărut la Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987.
    Cele două studii scot, încă o data, în evidență, erudiția tânărului Dumitru Drăghicescu, în vârstă, pe atunci, de numai 33-34 de ani. Spunem aceasta deoarece și-a elaborate cele două studii pe baza celor mai recente concepții filosofice, sociologice și psihologice ale vremii sale: Emile Durkheim, Jean Gabriel Tarde, Leopold von Wiese, Max Weber, William James, Wilhelm Wundt, Hippolyte Taine, John Stuart Mill, Henri Bergson și alții, dar și pe logica, deja clasicului, Immanuel Kant.