emil cioran 14 captura youtube descoperaSpre sfârșitul secolului XX, un filosof român a fost invitat la o conferință organizată la Zürich. Filosoful a fost introdus cu retorică fastuoasă și comparații măgulitoare. Vorbitorul a zâmbit și l-a uimit imediat pe interpretul său german, acesta începându-și prezentarea cu „Mais je ne suis qu’un déconneur” („Dar eu sunt un simplu măscărici”).
Câțiva dintre criticii săi ar fi probabil de acord, însă nu ar avea dreptate. Fără îndoială, Emil Mihai Cioran merită pe deplin să fie inclus alături de marii filosofi francezi și europeni. Cioran s-a născut în Rășinari în aprilie 1911. Tatăl său, Emilian Cioran, era protopop ortodox, preot în sat și consilier al Mitropoliei din Sibiu. Mama sa, Elvira, a fost fiica unui nobil transilvănean. Locul în care s-a născut și profesia tatălui sunt două aspecte care aveau să devină cruciale în operele sale mai târziu în viață.
Originile românești ale filosofului Emil Cioran sunt considerate adesea sursa pentru temperamentul romantic, fatalist și deprimat, iar chemarea ecleziastică a tatălui său este reflectată în preocuparea necontenită a fiului său cu teme religioase sau pericolele și bucuriile ateismului.

n„Cuvintele dau forma felului în care gândim şi ne determină la ce să ne gândim”.
(Benjamin Lee Whorf).

Colegiul Medicilor dintr-un județ  a elaborat un document intitulat „CM fara personalitate juridica” prin care, probabil!?, a dorit să ofere instrucțiuni cu privire la modul de organizare a „Cabinetelor medicale fără personalitate juridică”.
Acest material este un foarte bun exemplu de modul agramat în care se elaborează documentele (și) în cele mai multe instituții private de interes și de utilitate publică .
Existenţa numeroaselor neajunsuri cu care se confruntă populația este cauzată și de pasivitatea oamenilor de bine care uită că „Lumea nu va fi distrusă de cei care fac rău, ci de aceia care îi privesc şi refuză să intervină.”. (Albert Einstein), că „Toţi suntem responsabili de prosperitatea prostiei” (Vasile Ghica) și că „Cine nu împiedică fapta rea, atunci când poate, acela îndeamnă la ea”. (Seneca, Troades, 290).
În cazul în care tot mai mulţi oameni de bine, în special cei din mass-media și dintre elitele autentice ale societăţii, s-ar preocupa și de neajunsurile cu care se confruntă populația în fiecare zi din cauza neajunsurilor existente (și) în activitatea instituțiilor private de interes și de utilitate publică, aşa cum sunt și cele prezentate în acest articol, ar fi eliminate cele mai multe dintre acestea. În caz contrar „somnul raţiunii naşte monştrii” care se hrănesc cu zilele noastre fripte..

pFericirea nu este un simplu concept ori un ideal imposibil de atins. Ea este o năzuinţă neîntrerupt umană, ce poate şi trebuie să fie convertită în realitate, dar o năzuinţă articulată pe firea, educaţia şi aspiraţiile fiecărui individ în parte. Fiind, deci, în egală măsură produsul şi generatorul echilibrului lăuntric al omului, un echilibru de primă importanţă pentru orientali (chinezi, japonezi, indieni), este cât se poate de evident că fericirea va fi savurată doar acolo unde acţionează în interdependenţă următorii doi factori:
a)Mişcarea fericirii are loc în interiorul sistemului tridimensional credinţă-iubire-bine, fapt care garantează că, dacă credinţa şi iubirea sunt sincere şi atotcuprinzătoare, atunci omul – numai întrucât urmăreşte prioritar binele moral, iar nu binele fizic (hedonic) – are toate şansele ca din bun să devină mai bun, caz în care ea (fericirea) dobândeşte consistenţă şi durabilitate;
b)Direcţia de acţiune pentru cunoaşterea adevăratei fericiri este dinspre interior spre exterior, dinspre individ spre semeni, desigur, cu inerentele întoarceri şi autoreglări ale focarului de iradiere.

balzacMarele romancier francez Honoré de Balzac a scris despre viața în Franța în perioada în care a trăit. Seria de aproximativ 90 de romane și povestiri, numite „La Comédie humaine”, dezvăluie istoria socială a Franței în prima jumătate a anilor 1800.
În operele lui Balzac apar peste 2.000 de personaje, multe dintre acestea apărând mai târziu în povești ulterioare. De asemenea, Balzac lucra din greu. Astfel, romancierul scria manuscrisul iar apoi revizuia textul până când lucrarea nu mai arăta deloc ca versiunea originală.
Balzac s-a născut Honoré Balssa în Tours, Franța, la data de 20 mai 1799. Tatăl său, un fiu de țăran, ajunsese bancher și furnizor pentru armata lui Napoleon. Mama lui Balzac provenea dintr-o familie din clasa de mijloc. La vârsta de 8 ani, Balzac a fost trimis la internat în Vendôme, Franța. După căderea lui Napoleon din 1815, familia s-a mutat de la Tours la Paris, acolo unde a urmat cursurile unei școli timp de încă doi ani, iar apoi a fost grefierul unui avocat timp de trei ani.

În 14 octombrie 1853 s-a născut compozitorul Ciprian Porumbescu (m. 25 mai 1883).

Ciprian Porumbescu a fost fiul preotului ortodox Iraclie Porumbescu. A început studiul muzicii la Suceava şi Cernăuţi, apoi a continuat la "Konservatorium für Musik und darstellende Kunst" în Viena, cu Anton Bruckner şi Franz Krenn. În această perioadă îl frecventează, la Viena, pe Eusebie Mandicevschi, compozitor bucovinean, cu care se perfecţionează, în particular, la teoria muzicii. Între 1873 şi 1877 a studiat teologia ortodoxă la Cernăuţi.
A fost unul dintre cei mai faimoşi compozitori pe vremea sa. Printre cele mai populare lucrări sunt: "Balada pentru vioară si orchestră" op.29, opereta "Crai nou" pusă în scenă pentru prima dată în sala festiva a Gimaziului Românesc din Braşov (astazi Colegiul Naţional „Andrei Şaguna”), unde pentru scurtă vreme a fost profesor de muzică (1881-1883).

În plus, a compus muzica pentru celebrul cântec patriotic, „Pe-al nostru steag e scris Unire”, muzică ce este folosită astăzi şi de către Albania, pentru imnul naţional „Hymni i Flamurit”. De asemeni a scris şi melodia fostului imn Trei culori.