Parohia "Sf. Cuv. Antonie cel Mare" din cartierul bucureştean Titan, str. Jean Steriadi nr. 19/A, sector 3, capitală, vă invită sa luaţi parte la un spectacol-eveniment, organizat în cadrul bisericii, care va avea loc în ziua de luni - 14 septembrie 2015, orele 18.00.

"Specificul acestui spectacol constă în împletirea lucrării unor mari actori, cu talentele muzicale ale copiilor din cadrul parohiei-gazdă, spre bucuria și îmbogățirea sufletească a tuturor participanților. De aceea, nu există niciodată două spectacole „Stihuri și cântări" la fel" - ne informeaza organizatorii.

Mitologia are un rol deosebit de important în cultura universală, ea constituind fundamentul marilor capodopere artistice, în general, și literare, în special, mitul originar sau etno-religios fiind un izvor inepuizabil de inspirație pentru literatura de orice fel, mai ales pentru cea folclorică, fiind sursa primară a motivelor și temelor basmelor, legendelor și baladelor populare: “Pentru a obține o anumită viziune și efectul estetic corespunzător, literatura împrumută tipuri de personaje, teme, motive, imagini, simboluri proprii mitului, împrumută, odată cu acestea, ceva din dimensiunea sacrului acreditat de mit.”[1] Trecerea mitului etno-religios în literatură și artă s-a realizat pe măsură ce acesta și-a pierdut valența universală a simbolurilor sacre devenind sursă de inspirație, literatura preluând, asimilând, transformând dar și creând, în același timp, mituri.

Cu prilejul prezenţei în Germania a scriitorului Norman Manea, cu ocazia Festivalului Internaţional de Literatură Berlin (9-19 septembrie 2015), ICR Berlin organizează pe 16 septembrie o seară literară şi o întâlnire a autorului cu publicul german.

Cu această ocazie va fi prezentat noul său volum „Wir sind alle im Exil" („Suntem cu toţii în exil"), recent apărut la editură germană Hanser, volum ce aduce în discuţie contradicţiile unei vieţi trăite între vest şi est, precum şi legătura dintre exil, limbă şi comunicare.

Eseurile cuprinse în volum au fost traduse în limba germană de către Eva Ruth Wemme, Georg Aescht, Paul Schuster, Roland Erb şi Ernest Wichner.

PRIVIRE GENERALĂ ASUPRA CRITICILOR ÎNRUDITE CU METODA MITIC-ARHETIPALĂ

Una dintre direcțiile criticii moderne care are la bază teoria inconștientului colectiv a lui Jung este și critica mitic-arhetipală. Pentru a contura rolul pe care îl are mitul și, mai ales, locul ocupat de critica mitic-arhetipală pe scena curentelor criticii moderne trebuie luate în considerare și metodele conexe – psihanaliza și psihocritica – aceste sisteme intersectându-se atât de mult încât se poate spune că fără aportul psihologiei și al psihiatriei, fără studiile lui Freud și Jung, critica mitic-arhetipală nu ar fi existat.

Originea termenului de „valah“, atribuit poporului român, a stârnit numeroase dispute de-a lungul timpului. Semnificaţia etnonimului îşi găseşte explicaţii atât în scrierile academicienilor, cât şi în cele ale vechilor cronicari. Denumirea pentru călătorii străini ar fi venit de la un misterios întemeietor al naţiunii române.

 În majoritatea textelor medievale, românii din Moldova, Ţara Românescă, Transilvania sau din Balcani sunt numiţi "valahi". O denumire care nu seamănă nici în clin, nici în mânecă cu cea de "român". Acest apelativ folosit de cronicarii medievali a dus la o dispută începută în mediul academic şi purtată mai apoi la toate nivelurile.