Cu toate că a fost o victimă a regimului comunist, din cauza căruia a și „evadat", nu a rostit niciun cuvânt de rău despre România. Matei Vișniec nu mai are nevoie de nici o prezentare, dar noi, cei care l-am întâlnit sâmbătă, la Atena, avem nevoie să vorbim despre întâlnirea cu domnia sa.

La „Polis Art Cafe", Sala Logou kai tehnis (Literatură și artă), din Atena, sâmbătă 19 septembrie, ora 12.00, în cadrul proiectului EUNIC - Atena (Rețeaua Institutelor Culturale din Uniunea Europeană), sub patronajul Ambasadei României din Atena, cu sprijinul Institutului Cultural Român și colaborarea Societății Culturale Balkania Contemporană, a avut loc întâlnirea publicului român și grec, din Atena,

În urma comunicatului de presă transmis de către Federaţia Cultură şi Mass-Media FAIR-MediaSind privind declanşarea grevei japoneze la Opera Naţională Bucureşti conducerea Ministerului Culturii, reprezentată de către secretarul de stat Bogdan Stanoevici (foto  AGERPRES) a avut astăzi, 21 septembrie a.c.,o întâlnire cu reprezentanţii organizaţiei noastre.

În cadrul discuţiilor s-au căutat şi identificat mai multe soluţiipentru ca artiştii Operei Naţionale Bucureşti să fie tratataţi cu tot respectul şi să beneficieze de o salarizare  decentă. În acest sens, s-au discutat şi problemele referitoare la noua  Lege a Salarizării, în cadrul căreia angajaţii din domeniul cultură şi mass-media

”Români, maghiari, germani, evrei, armeni sunt lumile transilvane paralele care, prin eroii lor, au scris istoria unei provincii de-a lungul secolelor”, spune istoricul clujean Attila Varga. Plecând de la această idee, ”Adevărul” vă prezintă, sub forma unui serial, personalităţi uitate din mai multe etnii şi rituri, care, prin ideile şi munca lor, pot fi considerate modele de echilibru şi toleranţă prin moştenirea lăsată Transilvaniei.

Prima personalitate pe care o vom prezenta cu ajutorul istoricului clujean Varga Attila, avid cercetător al francmasoneriei din Transilvania şi Banat, este Miko Imre (n. 4 septembrie 1805, Zăbala, judeţul Covasna - 16 septembrie 1876, Cluj). Acesta a fost guvernatorul Transilvaniei, în 1849 şi între anii 1860-1861, şi a înfiinţat o societate culturală unde a unit toate etniile din Ardeal.

Prima atestare documentară a localităţii Bucureşti datează din 1459, când prin hrisovul din 20 septembrie domnitorul Vlad Ţepeş scuteşte de dări şi întăreşte dreptul de proprietate al unor locuitori. Documentul se termină cu un blestem - vom vedea de ce.

Hrisovul lui Vlad Ţepeş, foarte deteriorat, a fost descoperit în jurul anului 1900. Menţionăm că domnitorul a locuit, patru din cei şase ani de domnie, “în cetatea Bucureşti“, preferându- l reşedinţei din Târgovişte.

Vorbim despre actul oficial de naştere a Capitalei României actuale, adică hrisovul voievodului Vlad Ţepeş din 20 septembrie 1459, emis din cetatea Bucureştilor, în limba slavă.

Mai mulţi specialişti care au studiat viaţa lui Mihai Eminescu susţin că poetul nu a murit fără urmaşi. „Luceafărul“ ar fi avut un fiu, Mihai Lăzăreanu, cu fata morarului din Ipoteşti. Teoria este una extrem de controversată, împărţind, de-a lungul anilor, eminescologii în două tabere.

Tradiţia istoriografică a literaturii române arată că Mihai Eminescu a murit fără urmaşi. Este cunoscut doar faptul că poetul a avut, aşa cum mărturiseşte Virginia Micle (prima profesoară de matematică şi ştiinţe ale naturii a ,,Externatului secundar de fete din Botoşani” - n.r.), un copil născut mort, în perioada mai - iunie 1880.