Kafkianismul nu este un moft sau o modă, cu toate că în jurul anului 1930, adică după efectuarea traducerilor în franceză şi engleză – ceea ce a facilitat circulaţia scrierilor kafkiene pe arii culturale mult mai întinse, opera scriitorului praghez s-a constituit într-o modă literară. Ba mai mult, după al doilea război mondial Franz Kafka ajunge să fie socotit un adevărat profet al ororilor naziste.

    Dar cu toate că în ţările occidentale moda Kafka începe să se estompeze în jurul anului 1950, gloria postumă pe care şi-a adjudecat-o acest straniu scriitor, graţie unicităţii operei sale şi imposibilităţii repetării ei, nu a fost nicicât afectată de capriciile modei, şi asta pentru că ea (opera)

Volumul "Biblia pierdută", de Igor Bergler, ar putea depăşi 8.000 de precomenzi până pe 30 septembrie, cifra reprezentând un record pentru piaţa de carte românească, în condiţiile în care, în România, un bestseller se vinde, în medie, în 5.000 de exemplare pe parcursul unui an sau doi.

 În numai două săptămâni, editura Rao a primit peste 4.000 de precomenzi pentru cartea care va ajunge în librării pe 1 octombrie, iar perioada de precomandă se încheie la sfârşitul lunii. În plus, cartea beneficiază de o campanie de marketing fără precedent în România, pagina de Facebook dedicată acesteia depăşind 11.000 de fani în numai patru luni de la lansare, iar cele două trailere ale volumului au adunat peste 20.000 de vizualizări în mai puţin de o lună, informează un comunicat remis MEDIAFAX.

Academicianul Eugen Simion a declarat pentru MEDIAFAX că manuscrisele lui Tudor Arghezi trebuie să ajungă în patrimoniul Academiei Române, iar, în zilele următoare, o va vizita pe fiica poetului, Mitzura Arghezi, la azilul în care este internată, pentru a se asigura că este bine îngrijită.

"Cel mai important lucru este soarta manuscriselor lui Arghezi. O bună parte dintre ele sunt acum la Doina Arghezi (soţia lui Baruţu, fiul lui Tudor Arghezi, n.r.), la Arad, iar ele trebuie să ajungă la Academie", a declarat academicianul Eugen Simion pentru MEDIAFAX.

Eugen Simion a mai spus că, într-o recentă discuţie avută cu Mitzura Arghezi, moment în care a fost lucidă, aceasta a fost de acord ca scrierile lui Tudor Arghezi

Astăzi, 18 septembrie, începând cu ora 11:00, la Biblioteca Județeană Petre Dulfu, a avut loc lansarea carții „POVESTEA ANEI ȘI A CĂȚELULUI AZORICĂ”.
Aceasta este cea de-a cincea carte pe care Mariana Omota o lansează.
Este o poveste pentru copii scrisă cu mult drag de către autoare, care a afirmat și astăzi că cea mai frumoasă perioadă a vieții este copilăria. Tocmai de aceea, s-a gândit să le facă o bucurie copiilor și să le dedice o cărticică. În aceasta spune povestea unei fetițe pe nume Ana, care își dorește foarte mult un cățeluș.
Mariana mai are deja pregătită și o a șasea carte pe care urmează să o lanseze în viitorul apropiat.
La lansare au ales să-i fie alături prietenii, familia, dar și copiii de la câteva școli din oraș.

Vineri, 18 septembrie, va avea loc lansarea celei de-a cincea cărți a autoarei Mariana Omota.

Cartea cu titlul „POVESTEA ANEI ȘI A CĂȚELULUI AZORICĂ” este o istorioară pentru copii, despre peripețiile unei fetițe ce-și dorește mult un cățeluș.

Autoarea, deși imobilizată într-un fotoliu rulant nu renunță la plăcerea de a scrie, care îi aduce nenumărate satisfacții și împliniri.

Evenimentul este organizat de către Asociația Esperando și va avea loc începând cu ora 11:00, în cadrul Bibliotecii Judeţene Petre Dulfu, Sala de conferințe.