Institutul Cultural Român de la Varșovia în colaborare cu Serviciul Istoric al Armatei, Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I" din București și Direcția Informare si Relații Publice a MApN a vernisat în data de 22 octombrie, la Varșovia, expoziția de fotografie cu titlul Istoria uniformei militare românești de la 1830 până în prezent. Evenimentul a fost organizat cu prilejul sărbătoririi Zilei Forțelor Armate și a fost deschis de E.S. Ovidiu Dranga, Ambasadorul României în Republica Polonă, și Col. Romeo Tăbârcă, atașatul militar al Ambasadei României.

Sub forma unor planșe de dimensiuni mari, cu texte explicative în limbile polonă și engleză, expoziția ilustrează toate etapele importante parcurse, începând din anul 1830, de uniforma militară românească, marcând schimbările ei majore.

Pentru a promova prezența României ca țară învitată de onoare la Târgul Internațional de Carte de la Istanbul, Ministerul Culturii în parteneriat cu Institutul Cultural Român "Dimitrie Cantemir" de la Istanbul.

În calitate de țară invitată de onoare a ediției din acest an, România oferă publicului local și internațional un program variat desfășurat pe durata a patru zile care include nume de rezonanță din literatura română contemporană dintre care enumerăm câteva: Matei Vișniec, Dumitri Țepeneag, Mircea Dinescu, Dan Lungu, Octavian Soviany, Carmen Muşat, Daniel Cristea-Enache, Florin Bican, Doina Ruşti, Corina Sabău, Florin Irimia, Gabriela Adameşteanu, Radu Vâncu și Vasile Ernu.

În 1887 începea construcţia monumentului-simbol al Parisului, Turnul Eiffel. Acesta avea să fie finalizat în numai doi ani şi patru luni, datorită unei tehnologii inventate de un român, inginerul Gheorghe Pănculescu (1844-1922).

Legătura sa cu desfăşurarea şantierului din centrul capitalei Franţei s-a concretizat în momentul în care Pănculescu a fost recomandat de poetul Vasile Alecsandri lui Gustave Eiffel. În 1879, cunoscutul inginer francez îi face o vizită lui Gheorghe Pănculescu, la Vălenii de Munte, pentru a-l cunoaşte în mod personal pe cel care revoluţionase o tehnologie folosită la construirea căii ferate Predeal - Ploieşti. Inovaţia proiectului respectiv a constat într-un nou sistem de montare a şinelor de cale ferată în exteriorul spaţiului unde acestea urmau să fie prinse pe traverse.

Inovaţia este un lucru prea dificil pentru a fi dictat. Tehnologiile sunt cele care schimbă într-un fel procesul evolutiv, pe care noi nu putem nici să-l oprim nici să-l accelerăm. Sigur, însă, evoluţia nu este produsul ştiinţei. Descoperirile tehnologice vin de la practicieni, nu de la cercetătorii care ruinează ipoteze. “Ştiinţele fundamentale” nu sunt producătoare de invenţii, aşa cum obişnuim să credem. Afirmaţiile îi aparţin lui Matt Ridley, jurnalist şi scriitor de cărţi ştiinţifice, care a publicat un articol în Wall Street Journal.

“Evoluţia tehnologică serveşte drept un impuls, dar are puţină legătură cu ceea ce se întâmplă în laborator ”, afirmă Matt Ridley, jurnalist şi scriitor de cărţi ştiinţifice.

Institutul Cultural Român de la Tel Aviv, în colaborare cu AMIR, vă invită la un eveniment special dedicat istoriei și culturii comunității evreiești din Timișoara, intitulat "Evreii din Timișoara, istorie și cultură", care va avea loc miercuri, 4 noiembrie 2015, ora 16:30 la sala Rappaport din cadrul complexului Cinematecii din Haifa (Blvd. HaNassi nr.140). Programul evenimentului se va desfășura în limbile română și ebraică, cu traducere simultană.

Programul evenimentului:

Cuvânt de deschidere:

Dita Gara, Consiliul Executiv AMIR